Reforma administrației: ce schimbări propun liderii Coaliției pentru 2026
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că în Coaliție s-a convenit asupra unui pachet privind reforma administrației pentru 2026. Potrivit acestuia, se țintește o reducere semnificativă a cheltuielilor cu personalul, aplicată diferit la nivel central și local, cu anumite excepții pentru sectoarele sociale.
Ce prevede acordul la nivel central
Conducerea ministerului va elabora proiectul final de lege care să transpună în practică schimbările agreate. În privința administrației centrale, s-a stabilit o țintă generală de reducere a costurilor cu personalul, aplicată ordonatorilor principali de credite, însă cu excepții pentru anumite instituții sociale.
„La administrația publică centrală este vorba despre o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% la toți ordonatorii principali de credite, cu excepția cheltuielilor de personal de la spitale, din învățământul preuniversitar și de la nivelul creșelor. Pentru restul autorităților publice centrale este o reducere a cheltuielilor de personal în 2026, raportat la cheltuielile de personal cu care se va închide anul 2025″.
Implementarea va fi diferenţiată: fiecare minister va avea posibilitatea de a adapta reducerea în interiorul propriului sistem (instituții subordonate, agenții, servicii), astfel încât unele instituții pot reduce mai mult, altele mai puțin, dar în ansamblu obiectivul rămâne de 10%.
Opțiunile pentru administrația locală
La nivel local s-au convenit două variante alternative pentru atingerea țintei în 2026, lăsând o parte din decizie în sarcina primarilor și a șefilor consiliilor județene: reducerea posturilor sau reducerea cheltuielilor cu personalul.
„O variantă este reducerea posturilor cu 30% la UAT-uri care generează reducere de posturi vacante și ocupate în funcție de cât este de ocupată organigrama. Unde sunt foarte multe posturi ocupate, acolo va genera o reducere mai semnificativă a posturilor ocupate, dar unde nu sunt multe posturi vacante – adică primarii au gestionat eficient organigrama și structura locală – acolo va fi o reducere numai a posturilor vacante sau într-o mai mică măsură a posturilor ocupate. Și aici există alternativa ca, în cazul în care se dorește, să se facă o reducere a cheltuielilor de personal, și nu a posturilor ocupate, în 2026, în raport cu 2025, de 10%”, a explicat ministrul Dezvoltării.
Principiul asumat în negociere este de a nu penaliza unitățile administrative care au gestionat eficient structura de personal: acolo unde sunt multe posturi vacante, reducerea de 30% se va opera în principal din aceste posturi neocupate, fără a forța disponibilizări masive.
„În cazul primăriilor unde organigrama a fost gestionată eficient – și acestea a fost un principiu important pe care tot l-am dezbătut în Coaliție: să nu pedepsim pe cei care au gestionat în mod eficient structura locală, unde poate avem din numărul de posturi aprobate 40% chiar și 50% posturi vacante și doar 50% sau 60% sunt posturi ocupate, practic se vor desființa 30% din posturile vacante și nu va trebui făcută o reorganizare care să includă și posturile ocupate sau reduceri de cheltuieli de personal. Este în principiu corect la care am ținut, acela de a nu pedepsi sau, dacă vreți, a premia, a susține primăriile și Consiliile Județene unde această chestiune s-a gestionat eficient.”
Modalități de reducere: posturi, salarii sau sporuri
Executivul prevede flexibilitate în modul în care se vor obține economiile: reducerea numărului de posturi este una din opțiuni, dar se pot și recalcula sau elimina anumite sporuri și niveluri salariale pentru a atinge ținta fără disponibilizări largi.
„Este vorba despre sporurile care se pot da pentru diferite categorii de persoane, inclusiv pentru partea de fonduri europene sau alte tipuri de sporuri, dacă sunt. Deci, acolo se mai poate face o diferențiere, ceea ce este foarte important. Deci, va fi o reducere de personal de 10% pe ansamblu, pentru că sunt instituții unde se impune poate o reducere mai mică, iar la altele o reducere mai mare”, a spus demnitarul.
„Unde va fi nevoie, odată aplicat procentul de 30%, nu ajung posturile vacante și trebuie intrat în posturile ocupate, acolo, sigur, va fi o reducere și a posturilor ocupate, respectiv aici intervine alternativa de a putea să reduci cheltuielile de personal cu 10% – pentru că la nivel local avem un alt tip de salarizare, care permite puțin mai mult să reducem cheltuieli de personal, în sensul în care salarizarea tuturor funcțiilor din autoritatea locală trebuie să ajungă până la maximum salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de Consiliu Județean – și atunci Consiliul Local sau Consiliul Județean poate să decidă ca aceste niveluri de salarizare să fie reconsiderate, pot fi reconsiderate anumite sporuri… Important este că, dacă se alege această variantă, cheltuielile de personal să scadă cu 10%, deci și aici să avem un impact financiare”.
Impactul financiar estimat
Evaluarea preliminară indică că efectul la administrația locală ar urma să fie de aproximativ 1,7 miliarde de lei. Pentru administrația centrală, analiza ministerială urmează să clarifice cifra finală, însă se estimează un impact mai mare decât cel de la nivel local.
Ministrul a subliniat că nu s-a discutat un impact total de 10 miliarde de lei pe întregul sector public, ci mai degrabă de câteva miliarde, cu o pondere inițială concentrată pe administrația locală.
Următorii pași
Proiectul de lege va fi redactat de minister și va detalia modul de aplicare, excepțiile și instrumentele de implementare. Deciziile finale vor fi luate ținând cont de analizele pe ministere și de necesitatea de a proteja serviciile publice esențiale.
