Reducerea personalului în primăriile rurale: ce înseamnă OUG 7/2026 pentru serviciile locale
O ordonanță care cere scăderea cu 30% a numărului maxim de posturi în primării și consilii județene amenință funcționarea normală a administrației locale în mediul rural, spun edilii. Măsura, care trebuie aplicată până la 1 iulie 2026, se raportează și la o limită care prevede că reducerea nu poate depăși 20% din numărul de posturi ocupate, ceea ce complică și mai mult calculele practicienilor din teritoriu.
Impactul asupra serviciilor primăriilor rurale
Reducerea schemei de personal obligă multe primării mici să caute soluții improvizate pentru a nu rămâne fără personal esențial. În practică, edilii descriu soluții de avarie: transformarea unor contracte în jumătate de normă, mutarea unor sarcini între capitole bugetare pentru a le exclude din calculul reducerii sau limitarea atribuțiilor unor angajați astfel încât să nu mai intre în numărul de posturi care trebuie păstrate.
Primarii avertizează că aceste manevre nu rezolvă problema structurală: multe comune funcționează deja la limita de personal necesar și au mai trecut prin tăieri anterioare, astfel încât „artificiile” pot doar amâna colapsul serviciilor.
„Vă dau un exemplu. Într-o localitate, X, o comună cu 3.000 de locuitori, primăria funcționa cu, hai să zicem, 16 oameni din 20, așa cum era legea până acum. În cei 16, primarul avea asistent social care, datorită faptului că nu avea doar atribuții de asistență socială, nu era plătit de la capitolul „Asistență socială” și intra în calculul celor 16. De ce? Pentru că, pe lângă asistență socială mai ținea și urbanismul, mai răspundea și de mediu sau de altceva, pentru că în comunele mici nu răspunde de o singură problemă. .La fel, bibliotecarul. Bibliotecarul care, în mod normal, e bibliotecar și este plătit de la „Cultură”, pentru că îi dădea și atribuții de ISU, de altceva, iintra în cei 16.
Acum, când au venit restrângerile astea bugetare, comuna respectivă s-a gândit bine și a zis: stai puțin, că pe fiecare îl las să-și facă treaba lui, nu-i mai dau și alte atribuții, și nu mai intră în cei 14 care trebuie să rămână. Asta înseamnă evitare? Eu mă gândesc că înseamnă, până la urmă, o respectare a legii”
– declarația aparține unui primar care explică motivele reorganizărilor practice adoptate în comunele mici.
Solutii de compromis și consecințele lor
Pe termen scurt, multe administrații au recurs la redistribuirea sarcinilor: angajați care erau plătiți din capitole care scapă de tăieri preiau atribuțiile altora, unii au responsabilități multiple iar alții sunt menținuți la post chiar dacă volumul real de muncă a scăzut. Aceste soluții țin, însă, pe termen scurt și cresc riscul erodării calității serviciilor.
„Eu sunt unul dintre primarii care am făcut lucrul ăsta. În momentul când îmi ia din oameni, eu trebuie să fac aceleași atribuții. Mie nu mi-a scăzut din atribuții. Adică la legea mediului nu mi-a zis că nu mai am obligația să am om care să răspundă numai de mediu. Or, cumva, ca să duc la îndeplinire, am făcut în așa fel încât în orele acelea libere, că a scăzut și numărul de copii, nu mai sunt așa mulți clienți la bibliotecă, să facă și altceva, și atunci am făcut ce cred eu că era mai bine. Acum, dacă legea spune că pe bibliotecar trebuie să-l las acolo să stea chiar dacă are doar două cărți pe zi, așa fac ca să respect legea”
– spune un edil care a redistribuit atribuții între angajați pentru a respecta reglementarea.
În același timp, primarii avertizează că volumul crescut de responsabilități va genera exodul personalului atunci când va fi revizuită salarizarea: angajații, nemulțumiți de sarcini și de plata blocată de ani de zile, vor căuta alte oportunități. În practică, există deja refuzuri de a participa la permanențe în situații meteorologice extreme sau la regimuri de lucru suplimentare, ceea ce va diminua capacitatea de reacție a primăriilor.
„Ei, deja ne-au anunțat funcționarii că să ne cam luăm gândul să-i mai punem de serviciu al Cod Roșu și al Cod galben”
Constrângeri legale, responsabilități și nevoia de personal calificat
Autoritățile locale subliniază că multe acte normative solicită expertiză specializată – de exemplu personal pentru achiziții, urbanism sau mediu – însă primăriile mici nu-și permit angajări suplimentare. Calculul realizat la nivel asociativ identifică zeci de posturi necesare pentru a respecta integral legislația, iar întrebarea șefilor locali rămâne: pe care dintre aceste obligații să renunți?
„Cu această listă ar trebui să mergem la ministru, sau la primul ministru, și să-i întrebăm pe care să nu-i avem”
Procedurile legate de investiții impun separarea responsabilităților: pentru organizarea unei licitații sau pentru recepția unei lucrări sunt necesare echipe distincte, care să nu se suprapună cu alte atribuții cum ar fi plata sau managementul proiectului. În practică, reducerea schemei face dificilă respectarea acestor cerințe fără a aloca alte resurse.
„La ora actuală, cu 14 funcționari suntem la limita de a funcționa, având în vedere legea achizițiilor publice și toate legile care țin de investiții. De ce lucrul ăsta? Într-o investiție, cei care centrează nu trebuie să dea și cu capul.
Pentru o licitație am nevoie de cinci și nu au voie să mai participe de-a lungul investiției la alte proceduri, la plăți sau la recepție. Eu trebuie să am cinci persoane desemnate care să nu mai umble la investiție și alte cinci care să participe la recepție. Între primii cinci și următorii cinci nu ar trebui să se regăsească contabilul, care face plățile, primarul și viceprimarul. 14 fără 3 fac 11.
Eu sunt undeva la limită. Pot să-l folosesc pe bibliotecar? Pot să folosesc asistentul social? Fiecare are studii specifice, în zona lor. Și eu dacă aș fi asistent social sau bibliotecar aș spune: dom primar, nu mă pune pe mine unde nu mă pricep. Pune-mă unde mă pricep și acolo fac treabă cât doi, dar nu mă pune în zona economică, nu mă pune în zona de recepție”
Măsuri propuse pentru eficientizare
Reprezentanții primăriilor au sugerat o serie de pași care ar reduce costurile fără a submina fundamental capacitatea instituțiilor de a livra servicii:
- reducerea numărului de aleși locali, în special în localitățile foarte mici;
- reorganizarea rolurilor și eliminarea sarcinilor suprapuse între instituții;
- revizuirea structurii instituțiilor județene sau regionale considerate supradimensionate;
- dialog cu guvernul pentru clarificarea obligațiilor care solicită personal specializat și pentru posibile derogări sau finanțări dedicate.
„Să ai 11 consilieri într-o comună cu 800 de locuitori e mult totuși”
Totodată, reprezentanții primăriilor au atacat în instanță ordinele care impun tăieri de personal; în unele cazuri aceste ordine au fost suspendate. Demersurile juridice continuă în numeroase localități, în încercarea de a obține clarificări sau excepții care să protejeze funcționarea serviciilor publice locale.
Concluzie: Aplicarea rapidă a unei reduceri obligatorii a posturilor pune primăriile rurale în fața unor alegeri dificile: ori adaptează atribuțiile angajaților și apelează la soluții temporare, ori riscă degradarea serviciilor publice. Pentru a evita dezechilibre majore, autoritățile locale cer dialog clar și sprijin bugetar suplimentar din partea decidenților centrali.
