Atac la adresa premierului: reacțiile fostului premier Marcel Ciolacu
Fostul premier și lider de partid, Marcel Ciolacu, l-a criticat dur pe premierul Ilie Bolojan, acuzându-l că „a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României” și că folosește termeni alarmanți pentru a descrie situația țării, vorbind despre „dezastrul” în care s-ar afla România. Ciolacu a susținut că problema reală nu este deficitul bugetar, ci deficitul comercial și a avertizat că, în opinia sa, „totul este blocat”.
Context și acuzații: atac la adresa premierului
Într-o intervenție publică, Ciolacu a explicat că, după schimbarea premierului, a apărut căutarea unui „salvator” și a unui vinovat de serviciu. El a afirmat că această dinamică a dus la supraexpunerea unor mesaje care agravează percepțiile despre starea reală a economiei. După opinia sa, schimbările politice au generat mai multă retorică decât soluții concrete.
El a spus: „Marea problemă este că, după ce s-a făcut acest schimb de prim-miniştri, s-a căutat un salvator. S-a cautat un vinovat de serviciu, adică eu. Eu fiind după cinci prim-miniştri PNL, după ce România a avut cele mai mari investiţii din istorie postdecembristă, de 120 de miliarde, după ce, în sfârşit, Moldova are o autostrada funcţională… S-a căutat un salvator care a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”.
Referindu-se direct la premier, el a adăugat: „Exact la dânsul mă refer. Atât timp cât ieşi continuu la televizor şi spui «dezastru», anunţi dezastrul, atât timp cat îngheţi, blochezi toate investiţiile(…)… Problema României, cea mai gravă, nu este deficitul bugetar. Problema cea mai gravă a României este deficitul comercial. De aceea, din buget trebuie să întorci în sectoarele unde se importă cel mai mult – de exemplu, cel alimentar. Toate programele şi toate ajutoarele de stat, IMM, totul este blocat, absolut totul, în acest moment, în România”.
Elemente economice și reproșuri
Ciolacu a subliniat diferența între deficitul bugetar și cel comercial, argumentând că măsurile bugetare ar trebui să fie direcționate către sectoarele cele mai dependente de importuri. El a mai spus că, dacă în perioada în care conducea Guvernul ar fi existat creșteri similare ale prețurilor, reacția publică ar fi fost mult mai dură: motorina la 8 lei și inflaţia la 10% ar fi generat proteste masive.
De asemenea, fostul premier a criticat modul în care sunt prezentate reformele: „Confundăm reforma cu concedierile. Despre ce reformă vorbim?” și a mai afirmat că „singuri ne-am făcut rău”. În opinia sa, dorința de a arăta un rezultat clar și personal a condus la o prezentare exagerată a situației: „De ce? Din dorinţa de a arăta cum salvezi tu România – «Uitaţi, domnule, în ce necaz eram şi cum am ieşit». Ne-am afundat: dintr-o criză bugetară, am ajuns în pragul unei crize economice şi al unei crize sociale”.
Acest atac la adresa premierului se concentrează astfel pe retorică, responsabilități în gestionarea economiei și pe impactul percepției publice asupra investițiilor și programelor guvernamentale.
