Programul SAFE: Ciolacu acuză că schema de gestionare a fost stabilită sub guvernul Bolojan
Controversa pe Programul SAFE și cine a luat deciziile cheie
Fostul premier Marcel Ciolacu susține că deciziile privind modul de administrare a Programului SAFE au fost luate în perioada guvernării conduse de Ilie Bolojan, nu în mandatul său. El afirmă că grupul de lucru însărcinat cu coordonarea programului este condus de un apropiat politic numit la Cancelarie și acuză că lipsa unor criterii clare favorizează contracte importante către un singur furnizor extern.
În postările sale publice, Ciolacu contestă afirmațiile premierului Bolojan și aduce o cronologie a actelor normative prin care, potrivit fostului şef al guvernului, s-a stabilit mecanismul de gestionare al Programului SAFE.
Pe scurt, Ciolacu susține că desemnarea Cancelariei Prim‑ministrului ca integrator al Programului SAFE a fost operată printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 20 noiembrie 2025, în timpul guvernului condus de Ilie Bolojan, iar decizia de numire a componenței grupului de lucru poartă semnătura aceluiași premier.
Despre momentul adoptării și votul parlamentar, fostul premier menționează că Senatul a confirmat OUG 62/2025 la 17 decembrie 2025, iar cadrul juridic final a fost încheiat printr-o lege promulgată în 2026, toate acestea în perioada guvernării Bolojan.
Marcel Ciolacu afirmă, citând documente și decizii oficiale, că singurul act european anterior – Regulamentul (UE) 2025/1106 din 27 mai 2025 – nu poate fi confundat cu o schemă internă de gestionare, subliniind astfel diferența între obligațiile europene și deciziile naționale.
El arată, de asemenea, componența grupului de lucru și critică natura politică a structurii: „Mihai Jurca – şeful Cancelariei Prim-Ministrului, președintele grupului (om politic, nu specialist în apărare); Mihnea-Claudiu Drumea – secretar de stat la Cancelarie (PNL); Andrei-Răzvan Lupu – consilier de stat la Cancelarie (USR); Radu Burnete – consilier prezidenţial; Reprezentanţi ai MApN, MAI, MAE, MEDAT, Ministerul Finanţelor, SRI – în poziţie subordonată, nu de decizie politică finală”.
Într-un pasaj dur, fostul premier acuză că structura de decizie favorizează concentrarea contractelor: „Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus şef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialişti MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO! De aceea s-a ajuns ca nimeni să nu ştie cine a stabilit ca preţul şi ca termenul să cântărească 100% în decizie! În niciunul dintre actele normative votate de Parlament nu există grila de criterii completă. De aceea, când Bolojan vinde public «minim 50% producţie în România», el încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaş grup industrial german, ce primeşte 7 din 15 contracte. Abia asta este cu adevărat trădare de ţară”.
Ciolacu mai susține că investițiile locale în domeniul apărării prezentate de actualul executiv au fost inițiative în care el a avut rol, cum ar fi proiecte de industrie de apărare și negocieri pentru anumite achiziții regionale: „Ce ştie însă şi nu spune Bolojan este că singura investiţie locală în apărare, fabrica de pulberi care va fi deschisă în România cu finanţare de la Comisia Europeană, este un proiect realizat de mine, împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea. Aşa cum achiziţia de către România a Portului Giurguleşti este rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu şi Grindeanu. Prea-cinstitul Bolojan minte şi atunci când se laudă cu munca altuia, minte şi atunci când vrea să arunce pe alţii vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE. Aşa cum a minţit şi cu deficitul, cum a minţit şi cu inflaţia”.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat public despre alocările financiare din cadrul Programului SAFE, în special despre diferențele semnificative între sumele direcționate către o firmă din Germania și către o firmă din România. Răspunsul său a fost ferm și a inclus clarificări legate de procedurile urmate:
„Întrebarea este tendenţioasă şi eronată. Şi voi face precizările de rigoare. În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit şi s-a votat schema de gestionare a programului SAFE. Şi la data respectivă, la propunerea premierului, Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată ca integrator al gestionării SAFE. În primul rând, este o decizie luată în mandatul premierului Ciolacu, care a trebuit respectată, ca anumite lucruri să continue. Asta ca să clarificăm lucrurile, da? Pentru că nimeni nu ştia la data respectivă cine vine premier, cine va fi cancelar. Verificaţi cine era premier, cine era cancelar ca să îi întrebaţi de ce au propus asta”
Concluzie: disputa privind Programul SAFE rămâne una politică și procedurală, cu acuzații reciproce privind responsabilitatea pentru schema de gestionare, transparentizarea criteriilor de selecție și distribuția contractelor majore.
