Intervenție de urgență pentru redirecționarea debitului Dunării către centrala de la Cernavodă
Primele două dintre cele patru barje pregătite pentru a modifica cursul unei părți din Dunăre au fost scufundate controlat vineri, într-o operațiune menită să crească temporar debitul pe brațul care alimentează cu apă de răcire centrala nucleară de la Cernavodă. Măsura vine în contextul unui debit minim istoric al fluviului, iar autoritățile avertizează că reactorul rămas în funcțiune mai poate opera doar patru-cinci zile dacă nivelul apei continuă să scadă.
Metoda și obiectivul redirecționării debitului Dunării
Barjele, încărcate cu tone de rocă, au fost poziționate oblic la aproximativ 500 de metri de intrarea pe brațul vizat. Ele vor fi scufundate prin inundarea camerelor etanșe, astfel încât să formeze praguri artificiale care să oblige o parte din cursul fluviului să o ia spre brațul vechi, de unde este trasă apa de răcire pentru centrală.
Autoritățile se așteaptă ca efectul acestei intervenții să fie temporar, dar suficient pentru a direcționa apa necesară răcirii reactoarelor în următoarele zile.
„Practic, nu va rezolva problema secetei, dar există șanse foarte mari ca efectele scufundării controlate a acestor barje să aibă efect de două, trei, chiar patru zile, astfel încât apa să fie redirecționată spre brațul Dunărea Veche și să ajungă, în acest fel, la reactoarele de la centrala nucleară de la Cernavodă pentru a fi răcite”, a relatat o jurnalistă la fața locului.
Alte două barje, parte din planul de redirecționare a debitului Dunării
Conform planului, celelalte două barje vor fi amplasate în amonte, la circa 300 de metri față de primele, pentru a amplifica efectul de deviere a curentului. Configurația oblică urmărește crearea a două praguri succesive care să maximizeze cantitatea de apă redirecționată către brațul vechi.
Scopul este de a încetini scăderea nivelului la nivelul prizei de captare a centralei și de a menține condițiile hidrologice necesare funcționării în această perioadă cu debite extrem de scăzute.
Operațiune complicată de curenții puternici
Intervenția se desfășoară într-o zonă cu curenți puternici, ceea ce face manevrele dificile și riscante pentru echipele implicate. Echipele vor scufunda fiecare barjă treptat, iar fiecare operațiune este estimată să dureze între trei și patru ore.
„Este un moment extrem de important, însă spun specialiștii că sunt momente critice, dat fiind faptul că locul acesta unde sunt scufundate barjele este extrem de periculos din cauza curenților, iar asta ar putea pune în pericol activitatea celor care fac în acest moment această operațiune”, a transmis un reporter prezent la fața locului.
Estimări privind funcționarea centralei și măsuri luate
Premierul interimar a explicat că, din cauza scăderii debitului Dunării, unele grupuri energetice au fost oprite atât în țară, cât și în regiune, iar centrala de la Cernavodă funcționează în prezent cu un singur grup operațional din două, situație care limitează durata de operare în condițiile actuale ale fluviului.
„Ca efect al scăderii debitului Dunării, atât centrala maghiară de la Paks, cât şi noi ne-am întrerupt o parte din grupuri, maghiarii au oprit trei grupuri din patru, noi suntem cu unul din două.
Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire care ne asigură o funcţionare de patru-cinci zile dacă debitele vor scădea în continuare cu unu, doi, trei centimetri pe zi”, a declarat premierul interimar.
El a menționat că se desfășoară mai multe intervenții pentru a menține debitul în zona prizei de captare: lucrări de dragaj, scufundarea barjelor şi eliminarea unor obstacole naturale, toate având ca scop să ofere un debit mai mare pe brațul care alimentează centrala, chiar dacă nivelul la intrarea în ţară scade.
„Ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi, pentru ca să încercăm să direcţionăm prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în aşa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în ţară, pe braţul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare”, a explicat el.
Proiecte de infrastructură amânate și consecințe
Premierul interimar a afirmat că există proiecte pregătite pentru stația de pompare de la Cernavodă, dar implementarea a fost întârziată de lipsa finanțării și de blocaje administrative, ceea ce obligă acum autoritățile să acționeze reactiv, cu măsuri de urgență în locul unor investiții strategice pe termen lung.
„Suntem în situaţia în care, pentru a avea un nivel al apei la staţia de pompare de la Cernavodă, avem un proiect gata făcut, care ar însemna o lucrare în zona respectivă, dar care, pentru că era o problemă de finanţare, pentru că mai avea nişte opoziţii pe componente de mediu, nu i s-a dat drumul, deşi are toate documentele făcute, are studiul de fezabilitate făcut, dar la Ministerul Transportului a stat prin sertare de doi-trei ani de zile”, a afirmat Bolojan.
Starea hidrologică: debit la minim istoric
Situația hidrologică rămâne critică: datele oficiale arată un debit la intrarea în țară mult sub mediile obișnuite, un nou minim istoric, estimat să se mențină pe parcursul săptămânii. La Cernavodă, nivelul fluviului a continuat să scadă, fiind prognozate pierderi de câţiva centimetri pe zi în următoarele zile.
Autoritatea responsabilă a anunțat că ultimele barje au fost încărcate până la un pescaj de 1,9 metri și vor fi scufundate una câte una, operațiune care, conform calculelor tehnice, ar trebui să dureze între trei și patru ore pentru fiecare barjă.
