Reactoarele modulare mici de la Doicești: dispute pe tema viabilității și a priorităților nucleare
Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei şi acum consilier onorific al premierului interimar, susţine că proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti este parte integrantă a strategiei nucleare a ţării şi nu exclude retehnologizarea Unităţii 1 sau continuarea proiectelor pentru Unităţile 3 şi 4.
Context: de ce contează proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești
Declaraţiile recente vin pe fondul unei dezbateri publice între autorităţi şi părţi implicate privind priorităţile şi fezabilitatea investiţiilor în energie nucleară. Fostul ministru a afirmat, într-o intervenţie la un post TV, că proiectul de la Doiceşti reprezintă „a treia prioritate” din cadrul strategiei naţionale după retehnologizarea Unităţii 1 şi finalizarea Unităţilor 3 şi 4.
Argumentele susţinătorilor
Sebastian Burduja a explicat că iniţiativa SMR foloseşte o tehnologie relativ nouă şi mai costisitoare decât reactoarele convenţionale, dar care face parte dintr-un parteneriat strategic cu Statele Unite. În opinia sa, investiţia trebuie privită ca primul pas dintr-o serie mai largă de module: „Fiind o tehnologie nouă, ea este mai scumpă decât un reactor convenţional, fiind şi primele module dintr-o serie pe care ne-o dorim foarte lungă”.
Despre analiza economică a proiectului, Burduja a spus: „Eu, fără să văd studiul final de fezabilitate, că nu mai eram ministru de vreo jumătate de an, mă gândesc că această decizie s-a luat pe baza unor indicatori şi pe baza unei analize cost-beneficiu din care nu poate rezulta altceva decât o rentabilitate pozitivă, că altfel ministerul nu avea cum să aprobe această investiţie. (…) Bănuiesc că este fezabil, că nu am văzut datele finale, ăsta e adevărul”.
El a mai subliniat că proiectul „nu trebuie politizat” şi a pledat pentru menţinerea sprijinului partenerului strategic american în implementare.
Critici şi îngrijorări
Premierul interimar a atras atenţia asupra costurilor deja alocate şi a rezultatelor obţinute până în prezent, atenţionând că proiectul a consumat sume importante fără a produce efecte concrete. „Vom rămâne cu un teren şi cu nişte hârtii”, a declarat el, apreciind că implementarea ar necesita investiţii semnificative, iar energia produsă ar putea fi mai scumpă decât preţurile din piaţă. Totodată, el a sugerat că responsabilitatea pentru verificarea viabilităţii proiectului ar fi revenit conducerii operatorului naţional de energie nucleară.
Replica operatorului şi a altor foşti oficiali
Reprezentanţii operatorului naţional de energie nucleară au calificat proiectul SMR drept având „un potenţial enorm” pentru dezvoltarea industriei nucleare interne, pentru întărirea lanţului de furnizare şi pentru atragerea de investiţii. Ei susţin că proiectul este „conform planificării ca buget şi etape” şi este dezvoltat cu specialişti atât din ţară, cât şi din parteneriate externe.
Un fost ministru al Energiei a respins criticile şi a subliniat importanţa strategică a proiectelor nucleare: „Un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile”.
Ce urmează?
Dezbaterile arată că, pe lângă aspectele tehnice şi de buget, proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti se află şi în centrul unei dispute politice privind prioritizarea şi transparenţa investiţiilor majore în sectorul energetic. Rămâne necesară clarificarea studiilor de fezabilitate şi o evaluare detaliată cost-beneficiu pentru a stabili dacă proiectul este sustenabil pe termen lung.
