Influența familiei asupra consumului de alcool la adolescenți: ce arată studiile
Un studiu condus de cercetătorul Sergey Alexeev, bazat pe datele unuia dintre cele mai mari proiecte longitudinale la nivel mondial, arată că perioada adolescenței târzii este critică pentru modul în care tinerii își formează repere despre consumul de alcool. „Rezultatele cercetării ne arată că influența parentală este cea mai puternică în intervalul 15-17 ani, scade în jurul vârstei de 20 de ani și revine ulterior, între 28 și 37 de ani, în special în cazul celor care devin la rândul lor părinți”, explică cercetătorul.
De ce influența familiei asupra consumului de alcool la adolescenți contează între 15 și 17 ani
Analiza arată că obiceiurile legate de alcool nu se transmit pur și simplu genetic, ci se învață prin observare repetată. Nu atât instrucțiunile verbale contează, cât imaginea de ansamblu: cât de des apare alcoolul în casă, în ce împrejurări și ce semnificație îi dau adulții.
„Copiii nu învață doar din ce li se spune, ci mai ales din ce văd acasă. Când alcoolul este prezent în familie, chiar și ocazional, el devine, fără să ne dăm seama, ceva normal în ochii lor. Nu pentru că le explicăm asta, ci pentru că o văd repetat”, explică Ileana Ungureanu, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.
„În acest interval, sunt foarte atenți la diferența dintre ce spun părinții și ce fac. Dacă mesajul este „ai grijă”, dar comportamentul arată că alcoolul este folosit pentru relaxare sau socializare, modelul real este cel care va conta. Nu este vorba despre interdicții stricte, ci despre consecvență. Părinții reduc riscurile atunci când stabilesc limite clare, vorbesc deschis despre consum și sunt atenți la propriul exemplu. Pentru adolescenți, comportamentul părinților rămâne cel mai puternic reper”
Rolul contextului și al funcției alcoolului în familie
Nu simplul fapt că un adult consumă alcool în prezența copiilor este neapărat problematic; esențială este funcția pe care alcoolul o are în viața familiei. Când el devine un mecanism de reglare emoțională – „beau ca să mă liniștesc”, „ca să scap de stres” – mesajul transmis este diferit și riscul ca acesta să fie preluat crește.
„O nuanță importantă apare atunci când alcoolul este folosit ca mecanism de reglare emoțională – „beau ca să mă liniștesc”, „ca să scap de stres”. În astfel de situații, mesajul transmis copiilor nu mai este despre moderație, ci despre o strategie de coping care poate fi preluată mai târziu. Cu alte cuvinte, nu „paharul” în sine este problema, ci funcția lui psihologică în viața de zi cu zi”, subliniază specialista.
În schimb, un consum ocazional, moderat și integrat într-un stil de viață echilibrat nu necesită panică, dar părinții trebuie să rămână atenți la efectele indirecte ale consumului problematic: tensiuni în relații, parenting inconsistent și dificultăți în reglarea emoțiilor în familie. „În schimb, un consum ocazional, moderat, integrat într-un stil de viață echilibrat, nu reprezintă în sine un motiv de îngrijorare.”
Sfaturi practice pentru părinți
Psihoterapeuții recomandă modelarea moderației și dialogul deschis. „În primul rând, să modeleze moderația. Adolescenții nu au nevoie de perfecțiune, ci de exemple realiste de echilibru. În al doilea rând, să fie atenți la felul în care se raportează la emoții. Dacă alcoolul devine soluția principală pentru stres sau tensiune, merită explorate și alte moduri de reglare emoțională”
Comunicarea adaptată vârstei, stabilirea de limite clare și crearea unui climat în care adolescentul se simte ascultat și în siguranță sunt mai eficiente decât interdicțiile autoritare. Mesajul general despre responsabilitate și echilibru contează mai mult decât un incident izolat.
Ce spun părinții pe forumuri despre băutul în fața copiilor
- „Beau în fața fiicei mele. Puțin amețit, da. Beat, nu.”
- „Acum că mă gândesc, nu cred că m-am îmbătat de-a binelea de când s-a născut primul meu copil. Beau ceva la cină în fața lor, dar păstrez starea aia de amețeală ușoară pentru momentul în care au adormit.”
- „La fel ca în orice altceva, cât timp le arăți copiilor ce înseamnă un comportament responsabil, cred că e un lucru bun. Beau ocazional un pahar de vin sau whisky și, dacă mă amețesc puțin, le explic asta și le spun că nu aș conduce niciodată așa.”
- „Familia mea nu bea deloc, de ambele părți, și asta nu mi-a oferit deloc un model despre cum să beau cu măsură. Sincer, uneori cred că aș fi preferat să fi avut un exemplu sănătos, nu lipsa totală a unuia.”
- „Părinții mei beau constant. Aveau bere la cină, beau de sărbători și cocktailuri vinerea după muncă. Asta m-a învățat ritualul și ideea că băutul înseamnă distracție și relaxare. Așa am privit și eu alcoolul când am început să beau. De acolo, lucrurile au luat-o la vale. Sunt abstinent de trei ani.”
- „Am crescut într-un mediu în care băutul era ceva normal și am crezut că și consumul meu e normal. Mi-am petrecut mare parte din vârsta de 20-30 de ani muncind și bând, ambele în exces. Acum sunt abstinent și am doi copii frumoși care nu își vor vedea niciodată tatăl într-o stare de beție. Vor avea un tată lucid și disponibil pentru ei, capabil să intervină oricând au nevoie.”
- „Știu că dacă beau două beri la masă, sunt suficient de lucid încât să rămân responsabil și totuși să mă bucur puțin. Nu am băut niciodată mai mult de două băuturi odată când copiii sunt prin preajmă, pentru că știu că, dacă ajung la a treia, probabil o beau și pe a patra.”
- „Personal, cred că dacă cei mici observă un efect negativ al alcoolului asupra ta, ai depășit deja limita.”
- „Fiul meu are 10 ani și nu am băut niciodată în fața lui. Beau foarte rar și foarte puțin. Am simțit că, dacă aș ajunge să vreau un pahar suficient de mult încât să-l beau în fața lui, înseamnă că am o problemă.”
Concluzia pentru părinți este simplă: exemplul contează. Perioada de formare a normelor de consum este în mod special sensibilă în jurul vârstei de 15-17 ani, iar părinții pot reduce riscurile prin consecvență, limite clare și dialog onest despre rolul și efectele alcoolului.
