Autostrada Sibiu-Pitești, Lotul 2 Boița-Cornetu: Discrepanțe Între Declarații Oficiale și Realitatea de pe Șantier
Realitatea surprinzătoare a șantierului pe Valea Oltului
Imaginile recente din august 2025 de pe Lotul 2 Boița-Cornetu, parte a Autostrăzii Sibiu-Pitești, dezvăluie o situație neașteptată. La scurt timp după ce secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a anunțat începerea lucrărilor la primul tunel și progresul la viaducte, activitatea de pe teren pare să contrazică aceste afirmații.
Mobilizare anunțată, dar ritm lent de lucru
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a comunicat cu încredere prezența pe șantier a 138 de muncitori și 59 de utilaje, susținând că Viaductul Boița (650 metri) este realizat în proporție de 41,41%, iar progresul pe întreaga secțiune ajunge la 5%. Aceste declarații au fost prezentate în media ca o mobilizare puternică a constructorului turc Mapa-Cengiz, cu așteptarea finalizării lucrărilor înainte de termen.
Cu toate acestea, filmările neoficiale surprinse pe 1 august arată o liniște suspectă și un ritm redus al activității în zona Boița – Sibiu. Constructorii continuă într-un mod relaxat instalarea macaralelor turn și forajele pentru viaducte, iar în Defileul Oltului lucrările par să stagneze.
Întrebări despre progresul efectiv al lucrărilor
În fața acestor imagini, se ridică întrebarea legitimă: unde sunt cei peste 130 de muncitori și cele 60 de utilaje anunțate oficial? Comentariile online reflectă opinii împărțite: de la susținerea constructorului, dată de experiențele pozitive din proiecte montane similare din regiuni precum Balcanii, până la critici privind avansul extrem de lent, cu un ritm de aproape un kilometru pe an și jumătate, unii chiar sugerând rezilierea contractului.
Progrese anunțate oficial și tehnologie modernă la tunelurile din Defileul Oltului
În paralel, secretarul de stat Irinel Scrioșteanu a postat un mesaj optimism referitor la începerea lucrărilor la primul tunel din secțiunea 2, Tunelul Robești, lung de aproximativ 900 metri, situat în Câineni – Vâlcea. Lucrările s-au demarat simultan la ambele capete ale tunelului, folosind tehnica austriacă, cu patru fronturi de lucru active și utilaje moderne recent sosite pe șantier.
Este subliniată importanța consolidării versanților, având în vedere terenul instabil și poziția mai joasă a portalului sudic al tunelului. Planurile prevăd construirea a șapte tuneluri de-a lungul acestui tronson, iar lucrările sunt concentrate pe partea dreaptă a DN7, în sens Sibiu – Râmnicu Vâlcea.
Discrepanțe între declarațiile oficiale și imaginile independente
Deși imaginile oferite de Ministerul Transporturilor pun accentul pe zona Robești, unde lucrările sunt în plină desfășurare, scenele surprinse independent în zona Boița arată o atmosferă mult mai liniștită, cu activitate redusă. Această diferență evidențiază o realitate fragmentată pe șantier, care ridică semne de întrebare privind coerența și mobilizarea generală.
Cel mai dificil tronson al autostrăzii: provocări tehnice și financiare
Secțiunea 2 Boița-Cornetu se întinde pe peste 31 km și include 48 de poduri și viaducte, alături de șapte tuneluri cu lungimi între 250 și 1.590 de metri. Un element deosebit de important este ecoductul din zona Lazaret (Sibiu), cu o lungime de 210 metri, care traversează râul Olt, calea ferată și DN7/E81.
Acest segment este considerat cel mai solicitant al Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, din cauza terenului montan dificil din Carpații Meridionali și a stabilității fragile a versanților din Defileul Oltului. Amplifică dificultățile și restricțiile impuse de apropierea de râul Olt, calea ferată și drumul național, care impun măsuri complexe de integrare și protecție.
În comparație, Lotul 3 Cornetu-Tigveni, cu o lungime de 37,4 km și cel mai lung tunel rutier din România (Tunelul Poiana, 1,7 km), are un cost de execuție mai ridicat, depășind 5,3 miliarde lei fără TVA. Valoarea pentru Lotul 2 este de peste 4,2 miliarde lei fără TVA, iar lucrările trebuie încheiate până în 2028 conform contractului.
Acest tronson face parte din Programul Investițional 2021-2030, destinat dezvoltării infrastructurii de transport din România, și reprezintă prima autostradă care traversează Munții Carpați, marcând o premieră tehnică și istorică pentru țară.
