Disputa publică pe responsabilități: compania energetică din Craiova în mijlocul controversei
Răspunsul fostului ministru și clarificări asupra proiectului şi finanţării
Fostul ministru al Energiei a reacţionat la acuzaţiile lansate de vicepremier pe tema situaţiei companiei energetice din Craiova, respingând ideea că responsabilităţile pot fi transferate către administraţia locală. El precizează că, în 2023, ministerul a semnat contractul pentru o nouă centrală pe gaze de 295 MW, o investiţie de peste 1,52 miliarde de lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA reprezentau finanţare nerambursabilă prin PNRR.
Potrivit fostului ministru, problema principală a fost gestionarea proiectului la nivel guvernamental, nu dimensiunea investiţiei: termenele scurte din PNRR şi complexitatea unui proiect energetic major au făcut dificilă asumarea riscurilor de către constructori, iar contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile trebuiau asigurate de Guvern, nu de autoritatea locală.
Statul deţine 77,15% din compania energetică, prin ministerul de resort, iar un fond de investiţii are 21,55% din acţiuni.
Fostul ministru mai subliniază problemele generate de certificatele CO2 şi necesitatea implicării statului pentru menţinerea în funcţiune a capacităţilor esenţiale pentru sistemul energetic naţional. De asemenea, el a relatat că, în 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2 pentru că nu dispunea de aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziţiei, iar activele au fost puse drept garanţie la o instituţie bancară.
Fostul demnitar afirmă că, după preluarea portofoliului, a propus alocarea de fonduri prin memorandum pentru plata certificatelor CO2, pentru reparaţii şi pentru achiziţia de cazane de apă fierbinte necesare pentru iarnă, dar documentele nu au primit semnăturile necesare pentru implementare.
Replica publică a fostului ministru:
„Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp şi realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR şi la complexitatea unei investiţii energetice majore”, a declarat fostul ministru al Energiei, în replică la afirmaţiile vicepremierului interimar Oana Gheorghiu pe tema Electrocentrale Craiova. Acesta a adăugat că „nu poţi muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declaraţie”.
„Doamna Oana Gheorghiu confundă o postare pe Facebook cu realitatea juridică şi administrativă a Electrocentrale Craiova. În online e uşor să arunci acuzaţii, dar responsabilitatea guvernamentală nu se exercită din postări, iar companiile statului nu funcţionează după impresii aruncate în spaţiul public, ci după documente oficiale, acţionariat, obligaţii legale şi decizii asumate”, a scris, marţi seară, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan, în replică la postarea vicepremierului interimar Oana Gheorghiu pe tema Electrocentrale Craiova.
„Primăria Craiova nu face parte din acţionariat. Nu conduce compania. Nu semnează memoranduri. Nu aprobă finanţări. Nu decide asupra certificatelor CO2. Asta nu este o opinie politică. Este structura oficială a companiei şi poate fi verificată de oricine”, a adăugat Ivan.
„Deci problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp şi realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR şi la complexitatea unei investiţii energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să îşi asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect. Tot Guvernul României trebuia să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile ale proiectului. Nu Primăria Craiova”, adaugă fostul ministru de la Energie.
„Pentru că Electrocentrale Craiova nu înseamnă doar apă caldă şi căldură. Produce energie electrică pentru sistemul naţional, iar energia termică este rezultatul cogenerării, mecanism pentru care statul acordă inclusiv bonusuri specifice. Certificatele CO2 sunt obligaţii legale pentru emisiile generate de producţia pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plăteşti pentru emisiile produse. Iar aceşti bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova”, a mai transmis Bogdan Ivan.
„În 2025, când am preluat portofoliul Energiei, am propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparaţii şi pentru achiziţia cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii. Însă un memorandum nu a primit semnătura premierului. Altul nici măcar nu a trecut de etapa de avizare. Acestea sunt faptele”, a adăugat Bogdan Ivan.
Vicepremierul interimar a prezentat anterior un raport prin care susţine că proiectul a fost compromis, că s-au pierdut 162 de milioane de euro din lipsa unor licitaţii pentru derularea proiectului şi că, sub conducerea unei persoane numite politic, compania a intrat în dificultate financiară, ajungând chiar în insolvenţă, cu consecinţe asupra furnizării căldurii pentru populaţie în sezonul precedent.
Rămâne conflictul de interpretări privind cine trebuie să suporte responsabilităţile financiare şi administrative ale companiei energetice din Craiova şi care sunt paşii următori pentru a asigura funcţionarea capacităţilor critice pentru sistemul naţional.
