Raportare și obligații pentru reducerea risipei alimentare: termen limită 31 martie 2026
Până la 31 martie 2026, operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie să declare autorităților măsurile aplicate și cantitățile de alimente gestionate în 2025 în vederea reducerii risipei alimentare. Neraportarea sau transmiterea de date incomplete atrage sancțiuni care pot ajunge până la 40.000 lei.
„Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial. Discutăm despre o raportare serioasă și complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente pregătite corect. În contextul în care reducerea risipei alimentare este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, riscul de controale este ridicat, iar companiile trebuie să trateze această obligație cu maximă responsabilitate”, explică avocata Elena Grecu.
În jur de 400.000-450.000 de operatori intră în sfera obligațiilor, ceea ce reprezintă aproximativ 33-40% din totalul firmelor din România, conform estimărilor oficiale.
Modalitățile de raportare pentru reducerea risipei alimentare
Raportarea este publică: informațiile trebuie încărcate atât pe platforma națională dedicată rispei alimentare (https://risipaalimentara.madr.ro/), cât și publicate pe site-ul companiei, dacă aceasta deține unul. Datele încărcate trebuie să fie corecte, complete și susținute de documente interne care să reflecte modul de gestionare a cantităților și măsurile aplicate pentru reducerea risipei alimentare.
În practică, lipsa unor proceduri interne clare poate duce la omisiuni sau la transmiterea de informații parțiale. De aceea, verificarea atentă a documentației înainte de publicare este esențială. Dacă un operator nu are website, obligația de publicare pe site nu se aplică, dar planul anual trebuie întocmit, păstrat și pus la dispoziția autorităților la cerere.
Cine este vizat de obligația de raportare
- Producție primară: ferme de legume şi fructe, ferme zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole, producători de cereale etc.
- Procesare şi prelucrare: unităţi de panificaţie, fabrici de produse lactate, unităţi de procesare a cărnii şi a fructelor, unităţi de conserve, producători de băuturi etc.
- Depozitare, distribuţie şi comercializare: depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori, magazine alimentare, supermarketuri, magazine de proximitate, cash & carry etc.
- Sectorul ospitalităţii şi alimentaţiei publice: restaurante, fast-food-uri, cantine (şcolare, universitare, spitaliceşti, de firmă), cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unităţi de catering, cafenele, bistrouri, food‑truck‑uri.
Măsuri obligatorii și ierarhia intervențiilor
Operatorii trebuie să aplice cel puţin două măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare din lista legală (literele a-f), respectând ordinea indicată:
- a. Măsuri de responsabilizare pe întregul lanţ agroalimentar (producţie, procesare, depozitare, distribuţie, comercializare, HORECA).
- b. Vânzarea la preț redus a produselor apropiate de data de expirare.
- c. Transfer gratuit către operatori receptori sau alți actori economici pentru consum uman.
- d. Utilizarea alimentelor în hrana animalelor, până la data de valabilitate.
- e. Direcționarea produselor de origine animală nepotrivite pentru consum uman către utilizatori autorizați pentru hrana animalelor în adăposturi.
- f. Transformarea produselor improprii consumului uman sau animal în compost.
- g. Transformarea produselor improprii în biogaz.
- h. Trimiterea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman către unităţi autorizate de procesare.
La măsurile indicate la literele f-h se aplică legislaţia de mediu în vigoare, iar eliminarea şi gestionarea subproduselor de origine animală se face conform normelor sanitar‑veterinare.
„În practică, observăm că multe companii nu sunt încă pregătite pentru această raportare, fie pentru că nu au implementat măsuri interne de prevenire a risipei alimentare, fie pentru că nu au centralizat datele necesare. Termenul-limită de 31 martie se apropie rapid, iar operatorii economici trebuie să trateze această obligație cu maximă seriozitate, deoarece raportarea presupune documentarea măsurilor aplicate pe întregul lanț operațional și respectarea unor cerințe legale care țin inclusiv de legislația de mediu și de normele sanitar-veterinare”, explică avocata.
Documentele și obligațiile de pregătit pentru 2025
- Plan anual de diminuare a risipei alimentare.
- Raport anual privind cantitățile transferate cu titlu gratuit pentru operatorii receptori (model conform anexelor normative).
- Raport anual privind cantitatea și valoarea produselor donate pentru operatorii donatori (model conform anexelor normative).
Obligații suplimentare pentru operatori:
- Încheierea de contracte‑cadru cu operatorii receptori pentru transferurile gratuite de alimente.
- Implementarea unor măsuri de informare și responsabilizare a angajaților (cel puțin o comunicare internă anuală despre obiectivul de reducere a risipei).
- Informarea consumatorilor despre practici responsabile de consum și, în domeniul ospitalităţii, oferirea posibilităţii ca alimentele neconsumate să poată fi luate de clienţi, fără costuri suplimentare, în condiţii corespunzătoare de ambalare și menţiunea clară în meniu.
- Este interzisă declararea deliberată ca improprii pentru consum a produselor comestibile, în vederea eliminării lor.
- Păstrarea evidenţelor nominale ale furnizorilor şi beneficiarilor pentru cel puţin 3 ani pentru operaţiunile de transfer gratuit.
Documente minime obligatorii pentru fiecare transfer gratuit:
- Tipul produsului redistribuit.
- Cantitatea redistribuită.
- Data-limită de consum / data durabilităţii minimale.
- Data redistribuirii.
- Numărul de consumatori finali către care a fost redistribuit.
Controale, sancțiuni și excepții
Controalele pot fi efectuate de autorităţile sanitare şi de instituţiile de profil care urmăresc siguranţa alimentară în procesul de transfer, precum şi de ministerul de resort şi structurile teritoriale de inspecţie pentru aspectele legate de prevenirea risipei și transmiterea rapoartelor.
- Amendă 10.000-20.000 lei pentru încălcări ale regulilor privind transferul alimentelor.
- Amendă 10.000-40.000 lei pentru neîncărcarea planului și a rapoartelor în platformă, aplicabilă după 6 luni de la momentul în care platforma devine funcțională pentru operatori.
Excepţie: sancţiunea pentru neîncărcare în platformă NU se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. Această excepţie acoperă doar obligaţia de încărcare în platforma naţională, nu şi obligaţia de publicare a planului pe website, care rămâne obligatorie pentru toţi operatorii, inclusiv microîntreprinderi şi IMM‑uri.
De asemenea, prevederile care permit reducerea sumei amenzii la jumătate dacă aceasta este plătită în primele 48 de ore nu se aplică contravențiilor pentru aceste obligații.
Checklist pentru firme – ce trebuie bifat până la 31 martie 2026
- Încărcați în platforma națională planul anual și rapoartele specifice pentru 2025 până la 31 martie 2026.
- Publicați planul și rapoartele pe website-ul propriu (obligatoriu pentru toți operatorii care au site).
- Implementați și documentați cel puţin două măsuri din ierarhia legală (lit. a-f) înainte de orice neutralizare a deşeurilor.
- Încheiați și verificați contractul‑cadru cu operatorii receptori cu care colaboraţi.
- Asiguraţi-vă că operatorii receptori sunt autorizaţi/înregistraţi conform reglementărilor de profil.
- Realizaţi cel puţin o comunicare internă anuală cu angajaţii privind obiectivul de reducere a risipei alimentare.
- Păstraţi evidenţele nominale ale furnizorilor şi beneficiarilor pentru 3 ani.
