Prețul carburanților: de ce scumpirea petrolului nu se vede imediat la pompă
Creșterea prețurilor la carburanți din ultimele zile nu reflectă încă pe deplin scumpirea petrolului de pe piețele internaționale, a declarat Dumitru Chisăliță, expert în domeniul energiei. Într-un interviu recent, specialistul explică faptul că motorina ajunge la pompă la câteva săptămâni după achiziție și avertizează că România ar putea vedea în perioada următoare efectele scumpirilor de pe piața globală: „Nu vedem încă motorina scumpă la pompă. Aceasta ar putea apărea peste câteva săptămâni”.
Cum se formează prețul carburanților
Există un decalaj între momentul în care este cumpărat petrolul sau motorina și cel în care consumatorul vede efectul în stațiile de alimentare. Această întârziere explică, în mare parte, de ce mișcările puternice de pe piețele internaționale nu se reflectă imediat în prețul la pompă.
„Trebuie să ne uităm un pic pe statistică și să vedem că între 31 decembrie și 28 februarie țițeiul Brent a crescut cu 18,5%. În aceeași perioadă motorina în România a crescut cu 8,5%, din care 3,75% a fost creșterea de acciză de la 1 ianuarie 2026. Dacă extragem această acciză, rămâne o creștere de aproximativ 5%”, a explicat Chisăliță.
Timpul de transport și impactul asupra prețului carburanților
Un factor important este timpul necesar pentru livrare: importurile din zone apropiate ajung mai rapid, în timp ce sursele îndepărtate implică întârzieri de săptămâni. Această variație a traseelor de aprovizionare înseamnă că un val de scumpiri la sursă se propagă treptat către piața locală.
„Pe motorină, dacă aducem din zona europeană sau din Turcia, avem nevoie de aproximativ 10 zile să ajungă. Dacă vorbim de zona Golfului Persic, discutăm de două săptămâni sau chiar trei.
Deci motorina care astăzi costă 83 de dolari, eu ar trebui să o văd peste 10 zile dacă vine din Turcia sau peste trei săptămâni dacă vine din Golful Persic”, a spus el.
Prin urmare, evoluțiile recente de la pompă nu redau încă pe deplin costurile majorate de pe piața petrolului. „În aceste două luni au fost achiziționate cantități de motorină și țiței tot mai scumpe”, a explicat Chisăliță.
Stocuri naționale și capacitatea de reziliență
Pe partea de aprovizionare, țara are o poziție relativ solidă datorită producției interne, rafinăriilor și stocurilor comerciale și strategice. Aceste rezerve permit atenuarea unor șocuri pe termen scurt.
„România, fiind și producător și având capacități de stocare importante și trei rafinării, are deja stocate benzină, motorină sau țiței. Avem un stoc comercial de aproximativ două săptămâni până la 30 de zile.
Dacă mâine n-ar mai intra nimic în țară, aproximativ o lună de zile s-ar putea alimenta consumul normal doar din stocurile comerciale”, a explicat Dumitru Chisăliță.
„Mai există o rezervă de țiței între 30 și 60 de zile care poate să acopere necesarul. Avem și producția noastră internă – aproximativ 2,8 milioane de tone de țiței pe an, ceea ce înseamnă cam 20% din ceea ce consumăm noi ca benzină și motorină”, a adăugat acesta.
Chisăliță spune că, în scenarii extreme de blocaj, stocurile comerciale și cele strategice ar putea oferi acoperire pentru mai multe săptămâni sau luni. „Avem aceste situații care ne-ar putea duce fără nicio problemă undeva la trei luni de zile dacă totul este blocat, ceea ce nu se întâmplă în momentul de față. Navele intră și ies.
Dacă s-ar bloca tot, am avea 30 de zile stoc comercial și încă trei luni de stocuri strategice”, a afirmat Chisăliță.
Taxele și rolul statului în stabilirea prețului carburanților
Există diferențe majore între costul real al produsului și suma plătită la pompă, partea fiscală având o pondere semnificativă. Aceasta limitează și opțiunile pentru ajustarea rapidă a prețurilor finale.
„Ce este important este să avem marfă. A doua problemă este prețul acestei mărfi. Dacă ne uităm la benzină, aproximativ 50% din preț este acciză și TVA. La benzină chiar 55% din preț reprezintă taxe”, a adăugat el.
Potrivit expertului, statul dispune de instrumente pentru a reduce presiunea asupra facturilor la pompă: ajustarea accizei, TVA sau eliminarea unor taxe locale care se aplică suprataxelor. „Există o elasticitate prin care statul poate să lucreze: acciza, TVA, eliminarea taxei pe stâlp sau eliminarea taxei pe taxă. Gândiți-vă că noi plătim TVA la acciză – adică o taxă la taxă”, a spus Chisăliță.
„Este o chestiune care, din păcate, nu prea mai există nicăieri în lume”, a conchis el.
