Zelenski solicită o întâlnire directă cu Putin pentru a avansa negocierile de pace
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a reiterat vineri cererea sa pentru o întâlnire faţă în faţă cu liderul rus Vladimir Putin, după ce acesta a calificat drept pozitivă cea de-a treia rundă de negocieri de pace ruso-ucrainene, desfăşurată săptămâna trecută la Istanbul.
Disponibilitatea Ucrainei pentru dialog la cel mai înalt nivel
Pe reţeaua socială X, Zelenski a transmis că, dacă declaraţiile din partea Rusiei reflectă o dorinţă sinceră de a încheia războiul cu respect şi de a fundamenta o pace durabilă – nu doar o manevră pentru amânarea sancţiunilor şi prelungirea conflictului – Ucraina reafirmă încă o dată deschiderea pentru o întâlnire la nivel de lideri „în orice moment”.
El a subliniat dorinţa de a avansa de la simple schimburi tehnice la discuţii directe între conducătorii celor două state, menţionând că propunerea vine şi din partea Statelor Unite, susţinută de Ucraina, iar singurul obstacol rămas este voinţa Rusiei.
Sprijin internaţional şi presiuni asupra Rusiei
Zelenski a mulţumit aliaţilor care îi susţin cauza şi a evidenţiat rolul fostului preşedinte american Donald Trump, care a emis un ultimatum de zece zile lui Putin pentru oprirea războiului, ameninţând cu noi sancţiuni şi taxe vamale suplimentare asupra importurilor de petrol rusesc.
Poziţia Kremlinului privind negocierile și condițiile de pace
Anterior, Kremlinul a respins cererile Ucrainei pentru o întâlnire directă, afirmând că aceasta poate avea loc doar după progrese semnificative la niveluri inferioare ale negocierilor. De asemenea, preşedintele rus declară că doreşte o „pace stabilă şi durabilă”, însă insistă pe menţinerea condiţiilor iniţiale impuse Rusiei.
Putin susţine că o soluţie de compromis ar trebui să satisfacă atât Rusia, cât şi Ucraina, şi speră ca discuţiile să continue în grupuri de lucru, într-o atmosferă calmă şi fără presiunea publică a camerelor de luat vederi.
Dispute majore privind teritoriile și securitatea
Printre condiţiile Rusiei se numără cedarea oficială către Moscova a patru regiuni parţial controlate de trupele ruse – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson – precum şi a Crimeei, anexată încă din 2014. În plus, Moscova cere Ucrainei să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO şi să reducă capacităţile sale militare.
Aceste cerinţe sunt respinse ferm de Kiev, care solicită retragerea totală a trupelor ruse şi garanţii de securitate din partea ţărilor occidentale, inclusiv susţinerea continuă prin livrări de armament şi eventual dislocarea unui contingent european pe teritoriul său, măsuri respinse de Rusia.
