Foști combatanți devin deputați: zeci de participanți la război vor intra în Duma de Stat
Zeci de persoane care au luptat în conflictul de la graniță sunt pe cale să devină deputați în legislativul de la Moscova, după recentele alegeri parlamentare. Conducerea formațiunii de guvernământ a anunțat inițial că 86 dintre candidați cu experiență de front urmau să primească mandate, dar ulterior cifrele au fost corectate la 49.
Informațiile au fost relatate de o publicație europeană de știri, care citează declarațiile lui Vladimir Iakușev, secretarul Consiliului General al formațiunii de guvernământ. Camera inferioară a Parlamentului numără în total 450 de deputați.
Ce înseamnă că foști combatanți devin deputați
Președintele țării i-a descris anterior pe participanții la război drept „noua elită” și a susținut că aceștia ar trebui să aibă un rol în conducerea statului. Sursele de presă notează că printre cei întorși se află atât voluntari plătiți, cât și foști deținuți; unor recruți li s-ar fi promis grațiere în schimbul participării la operațiuni.
Mai multe investigații media au ridicat îngrijorări privind comportamentul unor militari reveniți de pe front: unele relatări susțin că aceștia ar fi fost implicați în atacuri care au produs sute de victime. Datele prezentate anterior indicau peste 500 de victime decedate, cu sute de persoane ucise sau decedate ulterior din cauza rănilor suferite în incidente violente sau accidente rutiere.
Rezultatele electorale și menținerea majorității
După numărarea voturilor, formațiunea aflată la putere și-a păstrat majoritatea constituțională. Conform datelor oficiale, această formațiune a obținut aproximativ 57,83% din voturi, ceea ce se traduce prin aproximativ 330-335 de mandate din 450 – suficient pentru a adopta legi și amendamente fără susținere externă.
În restul peisajului parlamentar, principalele grupuri obțin rezultate mult mai mici: un partid de opoziție de stânga a luat în jur de 13,81%, o formațiune cu mesaj național-liberal aproximativ 8,93%, iar o formațiune nouă aproape 7,97%.
Reacții ale analiștilor: stabilitate planificată, pluralism de fațadă
Politologii citați observă că rezultatele reflectă o respingere a schimbării reale: pe scena internă predomină argumentul stabilității și confirmarea loialității față de conducere. Un comentator a subliniat că ritmul și rezultatele scrutinului nu au adus surprize majore și că structura politică rămâne practic neschimbată.
Așa cum subliniază un alt analist, acest proces nu seamănă cu un exercițiu electoral liber, ci mai degrabă cu o procedură administrativă menită să verifice și să confirme funcționarea aparatului de stat. El mai remarcă că rezultatele au fost, în mare măsură, planificate și gestionate la nivel local pentru a îndeplini țintele stabilite.
„Majoritatea care îl susține pe Putin consideră că în Rusia nu s-a trăit niciodată atât de bine și de sigur ca în timpul lui Putin și dorește să păstreze această pretinsă stabilitate. În consecință, aproape 50%, așa cum s-a prevăzut, obiectivul planificat a fost atins, pe locul al doilea se află Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF), așa cum era de așteptat. S-a decis să se treacă cu vederea „Rusia Justă”; aceștia se aflau la limita pragului electoral, iar mulți spuneau că ar putea să nu intre în Duma de Stat, dar au obținut aproximativ 6%. Prin urmare, nu există nicio surpriză; pe scena politică totul rămâne la fel, nimic nu se schimbă radical”
„Duma de Stat a Rusiei este haremul de partid al lui Putin. Iată-o pe soția principală, cea preferată – aceasta este «Rusia Unită».
Există și cea bătrână și certăreață, dar necesară – aceasta este Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF). Și mai sunt încă câteva soții pe gusturi diferite, numite LDPR. Anul acesta a apărut partidul «Oameni Noi», prin care Putin își demonstrează pur și simplu pretinsul său pluralism. Dar, de fapt, toate acestea sunt una și aceeași, doar că într-o gamă de culori puțin diferită. Este o imitație a procesului politic”
„Rezultatul alegerilor , victoria partidului «Rusia Unită», o prezență la vot de aproximativ 60%, toate acestea au fost planificate.
Acestea erau sarcini pe care trebuiau să le îndeplinească diverse autorități locale”
Rămâne de urmărit cum vor influența prezența acestor foști combatanți în forul legislativ agenda politică și percepția publică asupra reprezentativității instituțiilor.
