Risc fiscal major pentru România: avertisment și consecințe potențiale
O agenție de rating a atras atenția că actuala criză politică din România poate complica discuțiile privind bugetul pentru 2027 și poate înăspri presiunile fiscale. Potrivit analizei publicate, angajamentele asumate pentru reducerea deficitelor implică „măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”, ceea ce plasează țara într-o zonă de vulnerabilitate fiscală.
Implicațiile unui risc fiscal major
Experții avertizează că lipsa unui cadru politic stabil riscă să amâne sau să blocheze deciziile economice dificile, necesare pentru echilibrarea finanțelor publice. În lipsa acestora, corecțiile ar putea fi impuse de piețe, devenind mult mai abrupte și costisitoare pentru economie.
- Creșteri de taxe: autoritățile ar putea recurge la majorări fiscale, inclusiv a TVA, pentru a strânge venituri rapid.
- Reduceri și tăieri de cheltuieli: înghețarea angajărilor la stat, amânarea sau temperarea majorărilor salariale în sectorul bugetar și selecția mai strictă a proiectelor finanțate din resurse naționale.
- Eliminarea facilităților fiscale: excepțiile și scutirile ar putea fi reanalizate sau anulate pentru a crește încasările la buget.
- Costuri mai mari de finanțare: o eventuală retrogradare a calificativului ar majora dobânzile la împrumuturi, reducând resursele disponibile pentru investiții publice.
Ce spun analiștii
Un analist financiar declarat că reacția agențiilor de rating era de așteptat, având în vedere repetatele avertismente legate de deficitele gemene care afectează atractivitatea pentru investiții: „Era de așteptat ca agențiile de rating să reacționeze astfel, pentru că au avertizat în numeroase rânduri că deficitele gemene ne scot din categoria țărilor recomandate investițiilor”.
Un alt specialist subliniază că singura soluție pe termen lung este continuarea reformelor: „În plus, îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR este esențială să ne menținem ratingul”.
Consultantul care a comentat situația a punctat și dimensiunea practică a problemelor: „Avertismentul S&P este, în esență, un semnal de alarmă sever privind credibilitatea financiară a României. Agenția ne transmite clar că instabilitatea politică riscă să blocheze fix deciziile economice dureroase, dar absolut necesare, pe care România trebuie să le ia pentru a-și echilibra bugetul”.
El a explicat concret ce măsuri fiscale s-ar putea impune: „Dacă avertismentul S&P se materializează și ajustările trebuie făcute pe fondul presiunilor externe, ne putem aștepta, în primul rând, la noi modificări fiscale. Este foarte probabil să asistăm la eliminarea ultimelor facilități fiscale sau excepții din codul fiscal. De asemenea, pe masa discuțiilor se vor afla, cel mai probabil, majorarea TVA-ului (o măsură rapidă de a colecta bani la buget) sau modificări ale modului în care sunt impozitate veniturile și proprietățile”.
Riscul fiscal major și finanțările europene
Pe lângă efectele directe asupra bugetului, specialiștii avertizează că pierderea predictibilității politice poate pune în pericol accesul la fonduri europene condiționate de reforme. „România plătește deja printre cele mai mari dobânzi din Europa. Aceste miliarde date pe dobânzi sunt bani care ar fi putut merge în spitale, școli sau autostrăzi”, a fost remarcat.
Totodată: „Să nu uităm și că banii din PNRR și alte fonduri europene sunt strict condiționați de reforme (inclusiv reforma fiscală și reducerea deficitului). Dacă instabilitatea politică blochează planul bugetar pe termen mediu, România riscă să piardă acești bani, care reprezintă în prezent cel mai important colac de salvare pentru investițiile din economie”.
În esență, piețele și instituțiile internaționale sancționează lipsa de predictibilitate, iar fereastra de timp pentru ajustări graduale se micșorează: „Avertismentul S&P ne spune că fereastra de timp în care România poate face ajustări economice treptate și calculate se închide. Dacă politicul nu reușește să construiască un buget realist, corecțiile nu vor dispărea – ele vor fi forțate de piață, devenind mult mai abrupte și mai dureroase pentru economie”.
