Eroare în sistemul EES a blocat temporar o călătoare la Cluj-Napoca
O eroare în sistemul EES (Entry/Exit System) a dus la oprirea unei cetăţene britanice pe aeroportul din Cluj-Napoca, după ce verificarea automată a confundat înregistrările sale cu cele ale surorii sale gemene. Sistemul EES oferă o evidență digitală a intrărilor și ieșirilor din spațiul Schengen pentru persoanele din afara Uniunii Europene, înlocuind ştampilele din pașapoarte, însă implementarea sa a întâmpinat probleme tehnice încă de la lansare, iar mai multe aeroporturi au raportat întârzieri și defecțiuni.
Ce s-a întâmplat la Cluj – eroare în sistemul EES explicată
Incidentul a avut loc la sfârșitul lunii mai, când autoritățile de frontieră au informat că sistemul indică o posibilă depășire a perioadei legale de şedere pentru persoana controlată. Conform înregistrărilor din EES, femeia nu ar fi înregistrat ieșirea din spațiul Schengen după o călătorie spre Amsterdam, deși ea nu se afla acolo la data respectivă. Călătoria fusese efectuată de sora ei geamănă, iar sistemul pare să fi asociat din greșeală datele celor două persoane.
Deși cele două surori au aceeași naționalitate, aceeași dată de naștere și același nume de familie, ele au prenume, amprente și pașapoarte diferite. După aproximativ 15 minute de verificări suplimentare, autoritățile române au permis călătoarei să își continue drumul către țara de destinație.
Posibile cauze: combinație de erori la înregistrare și la verificare
Specialiştii în securitate cibernetică au atras atenția că un astfel de caz ar putea rezulta dintr-o succesiune de erori tehnice și procedurale. O ipoteză este că datele călătoriei surorii gemene au fost preluate greșit la înregistrarea ieșirii dintr-un alt stat, într-o perioadă în care EES era abia activat și se confrunta cu probleme tehnice.
„Nu era pe deplin pregătit sau exista o defecțiune” la punctul de control, a explicat unul dintre experți, subliniind că astfel de situații pot apărea în primele etape de funcționare ale unui sistem complex.
Problema verificării biometrice – de ce nu trebuie folosită doar recunoașterea facială
O altă cauză a fost, potrivit anchetei, modul în care s-a realizat verificarea la punctul de control: identificarea s-a bazat exclusiv pe imaginea facială oferită de sistem, fără verificarea încrucişată cu celelalte date biometrice şi cu informațiile din pașaport.
Regulamentul EES prevede că identificarea trebuie făcută prin compararea mai multor elemente biometrice și de identificare – de exemplu, amprente şi date de pașaport – elemente care, chiar și între surori gemene, rămân distincte. Potrivit expertului consultat, oprirea verificărilor la similitudinea facială indică că procedura nu a fost aplicată complet.
„Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, reiese că autoritățile nu sunt suficient de bine pregătite pentru a face diferența între diferitele procese de identificare și se bazează pe imaginea facială ca singura metodă de identificare”, a declarat specialistul pentru o publicație internațională.
Expertul a mai atras atenția asupra riscului psihologic: folosirea exclusivă a primei informații poate genera ceea ce psihologii numesc „anchoring bias”, când concluzia se construiește pe o bază insuficient verificată. „Faptul că nu au verificat datele din pașaport în sistemul EES și nici nu au ținut cont că sistemul este încă nou și se confruntă cu diverse probleme arată ceea ce se numește anchoring bias, când te bazezi pe prima informație și ignori tot restul dovezilor”, a explicat acesta.
Impact pentru cetățenii din afara UE și drepturile călătorilor
Sistemul EES îi vizează pe cetățenii din afara Uniunii Europene, inclusiv pe cetățenii britanici după ieșirea Regatului Unit din UE, iar astfel de verificări se aplică tuturor persoanelor care nu fac parte din Spațiul Schengen. Instituțiile responsabile au subliniat că datele introduse în EES sunt responsabilitatea statelor membre.
„Statele membre sunt responsabile pentru datele înregistrate în EES, la care Comisia nu are acces”, a transmis un reprezentant al instituției europene.
Totodată, călătorii care consideră că informațiile despre ei sunt procesate eronat au dreptul să solicite rectificarea şi completarea datelor personale. „Dacă un călător este preocupat de modul în care îi sunt procesate datele, are dreptul să solicite rectificarea și completarea datelor personale. În acest caz, se poate adresa autorităților competente ale statului membru, fie la frontieră, fie ulterior”, a precizat instituția.
Situația reacțiilor oficiale
Conform relatărilor, autoritățile naționale implicate nu au oferit imediat un punct de vedere public în legătură cu incidentul, iar ancheta asupra cauzelor exacte rămâne în curs.
