Simulare Bacalaureat 2026 la limba și literatura română: ce au avut de rezolvat elevii
Elevii din clasele a XII-a și a XIII-a au susținut luni, 23 martie, simularea probei scrise la limba și literatura română. Examenul a început la ora 09:00 și a durat trei ore, interval în care candidații au rezolvat cerințele primite.
Subiectele și baremele au fost publicate în aceeași zi de autoritățile competente, pe platforma oficială dedicată examenelor, pentru consultare de către profesori și elevi.
Structura probei – simulare Bacalaureat 2026 la limba și literatura română
Proba scrisă a fost organizată pe trei subiecte, fiecare având rolul de a evalua competențe specifice de înțelegere, analiză și exprimare.
La primul subiect, candidații au avut de analizat un fragment memorialistic semnat de Mircea Micu, care prezintă un episod în care este implicat scritorul Marin Preda, construit în jurul unei farse legate de dispariția unui manuscris. Din acest material s-au extras cerințe de vocabular și de înțelegere, iar la punctul B elevii au redactat un text argumentativ despre efectele unei farse.
Subiectul al II‑lea a solicitat prezentarea modalităților de caracterizare a unui personaj, pe baza unui pasaj din „Moș Teacă” de Anton Bacalbașa, centrat pe copilul Tecuță.
La Subiectul al III‑lea, elevii au redactat un eseu amplu, pornind de la opere studiate. Candidații de la profilul real au analizat o poezie de Lucian Blaga, iar cei de la profilul uman au avut ca punct de plecare un text liric de Ion Barbu. Această secțiune evaluează capacitatea de analiză literară, organizarea ideilor și utilizarea limbajului specific.
Subiectele și baremele de corectare sunt publicate în ziua probei, după încheierea acesteia, de regulă începând cu ora 15:00.
Simulare Bacalaureat 2026 la istorie: subiecte și cerințe
Elevii de clasele a XII-a și a XIII-a, inclusiv cei înscriși la formele de învățământ seral sau cu frecvență redusă, au susținut marți, 24 martie, proba scrisă la istorie, parte a etapei de simulare a examenului de Bacalaureat. Subiectele și baremul de evaluare au fost puse la dispoziție de Ministerul Educației pe platforma subiecte.edu.ro și au fost disponibile și pentru consultare pe Digi24.ro. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, subiectele au respectat structura clasică a probei, fiind formulate conform programei și vizând atât cunoștințele de bază, cât și capacitatea de analiză și argumentare.
Potrivit modelului oficial publicat de Ministerul Educației și Cercetării, lucrarea este alcătuită din trei subiecte, fiecare evaluat cu 30 de puncte. Candidații primesc, de asemenea, 10 puncte din oficiu, astfel că punctajul maxim este de 100 de puncte. Cerințele urmăresc verificarea cunoștințelor dobândite în timpul liceului, dar și capacitatea de a analiza surse, de a stabili relații între fapte și de a construi argumente pe baza informațiilor istorice.
Structura probei la istorie a inclus:
Subiectul I – analiza unor surse istorice centrate pe perioada instaurării regimului comunist în România. Prima parte are la bază două texte istorice la prima vedere; candidații au fost solicitați să identifice informații din texte, să precizeze instituții și lideri politici și să stabilească relații de tip cauză-efect. Unele cerințe au presupus și valorificarea cunoștințelor dobândite în timpul liceului, prin prezentarea unor fapte ori evidențierea unei asemănări între acțiuni și procese din perioadele studiate.
Subiectul II – o sursă istorică referitoare la regimul fanariot și la relațiile dintre Țările Române și Imperiul Otoman. Această parte este construită în jurul unui singur text-suport și evaluează capacitatea de selectare, interpretare și corelare a informațiilor: candidații au trebuit să identifice aspectele solicitate, să formuleze un punct de vedere susținut prin exemple din fragmentul prezentat și să argumenteze o afirmație referitoare la tema indicată, utilizând un fapt relevant și conectori care exprimă cauzalitatea și concluzia.
Subiectul III – redactarea unui eseu de sinteză privind evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Ultima parte a probei a implicat redactarea unui eseu de aproximativ două pagini, în care elevii au trebuit să prezinte faptele în ordine cronologică, să utilizeze termeni istorici adecvați și să formuleze un punct de vedere argumentat. La evaluare au fost luate în considerare corectitudinea și relevanța informațiilor, evidențierea relațiilor de cauzalitate, respectarea succesiunii cronologice, organizarea textului, coerența argumentării și încadrarea eseului în limita de spațiu indicată.
Baremul de corectare și unde poate fi consultat
Ministerul Educației a publicat baremul de notare și evaluare pentru limba și literatura română, un document care detaliază modul de acordare a punctajului pentru fiecare cerință, criteriile de verificare și calculul notei finale. Baremul este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului, pe platforma dedicată examenelor – subiecte.edu.ro (secțiunea „Subiecte și bareme”), și poate fi consultat și pe Digi24.ro.
Documentele puse la dispoziție includ versiuni diferite în funcție de filieră și profil: filiera teoretică – profilul umanist; filiera vocațională – profilul pedagogic; filiera teoretică – profilul real; filiera tehnologică și filiera vocațională – toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic). De asemenea, au fost publicate și baremele pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară (filiera teoretică – profil uman și filiera tehnologică – profil real).
Publicarea rezultatelor și măsuri la nivel școlar
Rezultatele simulării vor fi comunicate pe 16 aprilie și vor fi afișate în mod anonim: fiecare candidat va fi identificat printr-un cod individual, distribuit la prima probă. Acest cod a fost atribuit elevilor la prima probă susținută, pe baza semnăturii de primire, măsură menită să asigure confidențialitatea și transparența procesului de notare.
La nivelul unităților de învățământ, rezultatele vor fi analizate în discuții individuale cu elevii, în dezbateri de clasă, în ședințe cu părinții și în consiliile profesorale, pentru a stabili intervențiile necesare înaintea examenelor din sesiunea de vară.
Notele obținute la simulare nu pot fi contestate și, în mod normal, nu sunt trecute în catalog, cu excepția situațiilor în care elevul sau părintele solicită acest lucru în scris.
Detalii privind punctajul
Punctajul maxim la proba scrisă este de 100 de puncte: 90 de puncte sunt acordate pentru rezolvarea subiectelor, iar 10 puncte sunt acordate din oficiu tuturor candidaților. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 10, rezultatul fiind exprimat pe o scară de la 1 la 10.
Calendar simulare Bacalaureat 2026
- 23 martie 2026 – Limba și literatura română;
- 24 martie 2026 – Proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie);
- 25 martie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării;
- 26 martie 2026 – Limba și literatura maternă (pentru elevii care învață în limbile minorităților naționale);
- 16 aprilie 2026 – Comunicarea rezultatelor.
Bacalaureat 2026 – sesiunea de toamnă: candidați, calendar și rezultate
Proba scrisă la limba și literatura română deschide sesiunea de toamnă a bacalaureatului 2026, susținută de absolvenții care nu au promovat în prima etapă sau care, din diverse motive, nu au participat la toate testările programate anterior. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Educației, peste 33.000 de absolvenți s-au înscris la a doua sesiune a examenului național, dintre care mai mult de 22.000 fac parte din promoția curentă, iar peste 11.000 provin din anii anteriori.
Notele obținute anterior la probele promovate pot fi recunoscute, la cerere, în condițiile prevăzute de metodologia de organizare a bacalaureatului.
Accesul în sălile de examen este permis până la ora 08:30, pe baza unui act de identitate valabil; candidații sunt repartizați în bănci conform procedurilor comisiei. Înainte de distribuirea subiectelor, datele personale se completează în spațiul special destinat de pe foaia tipizată, iar pentru redactarea răspunsurilor poate fi folosită numai cerneală sau pastă de culoare albastră.
Calendarul probelor scrise ale bacalaureatului 2026, sesiunea de toamnă:
- 10 august – Proba E.a): Limba și literatura română;
- 11 august – Proba E.c): Proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie);
- 12 august – Proba E.d): Proba la alegere a profilului și specializării;
- 13 august – Proba E.b): Limba și literatura maternă;
Subiectele și baremele de evaluare pentru sesiunea de toamnă sunt publicate după încheierea fiecărei probe, începând de regulă cu ora 15:00, pe platforma dedicată examenelor naționale, subiecte.edu.ro. Calendarul afișării rezultatelor și al contestațiilor pentru această sesiune este: 18 august – afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00 și 18:00; 19-20 august – vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor; 20-21 august – soluționarea contestațiilor; 24 august – afișarea rezultatelor finale.
Simularea Bacalaureatului 2026, organizată în luna martie, vizează exclusiv probele scrise ale examenului. Evaluarea competențelor lingvistice și digitale nu este inclusă în această etapă, urmând ca aceste testări să fie susținute de elevi în cadrul examenului propriu-zis, conform calendarului oficial.
Simulare Bacalaureat 2026 la matematică: structura și subiectele
Proba obligatorie a profilului la matematică a fost susținută pe 24 martie. Subiectele au respectat structura clasică, adaptată pe filiere și profiluri. Candidații primesc una dintre cele patru variante: matematică‑informatică, științe ale naturii, pedagogic sau tehnologic. Evaluarea este destinată absolvenților filierei teoretice – profilul real, celor de la filiera tehnologică și, în funcție de specializare, candidaților din învățământul vocațional.
- Subiectul I a inclus exerciții de bază, menite să verifice însușirea noțiunilor fundamentale: numere reale, funcții de gradul I, ecuații cu radicali, itemi de probabilitate, elemente de geometrie analitică și trigonometrie elementară. Primul subiect este alcătuit din șase exerciții, notate cu câte cinci puncte fiecare.
- Subiectul II a vizat probleme de dificultate medie, axate pe aplicarea metodelor standard: lucrul cu matrice (calculul determinantului și verificarea inversabilității), utilizarea inversei matricei, rezolvarea sistemelor liniare și exerciții pe legi de compoziție (identificarea elementului neutru, rezolvarea relațiilor algebrice specifice).
- Subiectul III a conținut cerințe mai complexe care implicau raționament matematic pe mai multe etape: studii de funcții (derivată, tangentă, inegalități), calcul integral pe intervale date și probleme parametrice privind numărul de soluții ale unei ecuații.
Pentru profilul matematică‑informatică, subiectele au inclus și noțiuni specifice: numere complexe, ecuații cu rezolvări în ℝ și ℂ, elemente de probabilitate și geometrie analitică (ecuația unei drepte, proprietăți ale triunghiului). Problemele de nivel III au solicitat, de regulă, analiza comportamentului unei funcții definite pe un interval și rezolvări parametrică.
Reguli în sala de examen și proceduri de corectare
Accesul în sălile de examen este permis până la ora 8:30, iar probele scrise încep, în mod obișnuit, la ora 09:00, durata de lucru fiind de 180 de minute (trei ore), calculată din momentul distribuirii materialelor. Participanții sunt așezați în ordine alfabetică, conform procedurilor stabilite de comisii.
La începutul probei, fiecare candidat completează datele personale în colțul din dreapta sus al foii tipizate; redactarea răspunsurilor se realizează începând cu a doua pagină. Elevii care predau lucrarea înainte de expirarea timpului își pot părăsi sala, dar plecarea este permisă abia după minimum o oră de la începerea evaluării, fără a mai avea acces la materialele de examen.
În situații obiective, neimputabile candidaților (incidente tehnice, decizia comisiei de anulare și reluare a lucrării), durata probei poate fi prelungită cu cel mult o oră, conform regulamentului Ministerului Educației.
Regulile privind obiectele personale și modalitățile de fraudă sunt stricte: accesul în sală cu ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete sau alte obiecte personale este interzis, acestea fiind depozitate în spațiile amenajate de comisie. Este prohibită deținerea sau utilizarea manualelor, culegerilor, notițelor, dicționarelor, precum și a telefoanelor mobile, căștilor audio, dispozitivelor electronice sau a oricăror mijloace de comunicare ori calcul care permit acces la internet. La matematică sunt permise instrumentele de desen, însă folosirea mijloacelor de calcul (inclusiv calculatoare de orice tip) este interzisă. Comunicarea între candidați sau cu exteriorul, schimbul de materiale, copiatul sau orice tentativă de fraudă se sancționează cu eliminarea din examen; candidații eliminați își pierd dreptul de a participa la următoarele sesiuni ale simulării, fără recunoașterea rezultatelor obținute anterior.
Orice răspuns din cadrul Subiectului I sau Subiectului II poate fi corectat prin tăierea răspunsului greșit cu o linie orizontală și încercuirea variantei corecte. Dacă elevul decide să schimbe răspunsul selectat inițial, noua alegere trebuie consemnată în rubrica destinată punctajului aferent itemului, situată lângă zona cu cele patru variante de răspuns.
Elevilor le este permis să marcheze și să completeze figurile geometrice folosind creion sau stilou/pix de culoare albastră, realizându-le în spațiul destinat rezolvării problemelor și respectând cadrul și dimensiunile indicate pe foaia tipizată.
