Șeful INSCOP explică de ce Băluță a ajuns pe locul 3 în București și cum arată alegătorii care l-au votat

Prezența la vot a decis pe alocuri: analiza mobilizării alegătorilor și profilul votanților

Sondajele realizate înaintea alegerilor locale arătau un scor apropiat pentru candidata independentă, dar clasamentul final a surprins: aceasta a terminat pe locul al doilea, depășind contracandidatul din partea PSD. Directorul unei firme de cercetare, Remus Ștefureac, a explicat că diferența se leagă în primul rând de nivelul redus al prezenței la vot și de gradul de mobilizare al alegătorilor.

Prezența la vot – factorul care a schimbat calculele

Concluzia principală a expertului în sondaje este că prezența la urne a fost mult mai scăzută decât în mod obișnuit la scrutinurile locale din ultimii ani, iar structura acestei prezențe a variat semnificativ între sectoare. În acest context, mobilizarea simpatizanților fiecărui candidat a contat mai mult decât prognozele statistice.

Despre dinamica prezenței, Ștefureac a subliniat:

„S-a întâmplat ceva aparte și am văzut cu toții acest lucru încă de la primele ore ale dimineții, și anume nivelul de prezență. Am avut la aceste alegeri parțiale, în București, cred că cel mai scăzut nivel de prezență din ultimul deceniu. Însă dacă ne uitam inclusiv la structura prezenței, era diferită pe sectoare. De ce este semnificativ acest lucru? Pentru că în această campanie, sigur, au candidat și niște primari de sectoare și am constatat, cel puțin în cazul câștigătorului, în sectorul 6, unde a și obținut foarte multe voturi, prezența a fost constant, de la început până la sfârșit, semnificativ mai mare decât în celelalte sectoare”, a spus Ștefureac.

Profilurile alegătorilor și impactul asupra rezultatelor

Analiza oferă un profil sumar al bazinelor electorale pentru principalii competitori: unii candidați au beneficiat de alegători bine mobilizați, loiali și mai predispuși să meargă la vot, în timp ce alții au contat pe un electorat mai larg, dar mai puțin angajat. Această diferență în mobilizare a determinat, în multe cazuri, plasarea finală în clasament, indiferent de scorurile estimate anterior.

• Candidatea independentă (susținută de AUR) – A obținut în sondaje un scor în jur de 21% și, în final, aproximativ 21,9%, ceea ce reflectă un bazin stabil de alegători pentru formațiunea cu care este asociată. Prezența la vot a contat, iar susținătorii ei s-au dovedit bine mobilizați.

  „Sunt dator să răspund și la ceea ce n-am reușit să identificăm nici noi, nici prin cercetarile din timpul campaniei electorale, cele două sondaje publicate, nici în ziua votului: clasarea doamnei Alexandrescu pe pe locul doi. Am identificat la virgulă, aș spune, scorul de 21, virgulă… Noi am avut 21,4. Doamna Alexandrescu a obținut un scor de 21,9, dar clasarea pe locul doi, într-adevăr, nu s-a întâmplat. Explicația, în acest caz, singura pe care o pot găsi rezonabilă, ține tot de acest nivel de prezență și de demobilizare a alegătorilor. Altfel spus, doamna Anca Alexandrescu a avut alegători mai mobilizați decât domnul Băluță și, conform cercetărilor anterioare, el performa foarte bine pe prezențe foarte mari, dar n-a avut alegători la fel de angajați, la fel de atașați, la fel de mobilizați”, a explicat el.

• Candidatul de centru-dreapta – Electoratul acestui candidat a fost descris ca fiind de centru-dreapta, cu venituri medii spre mari și cu un nivel mediu spre superior de educație; un segment care, în general, se mobilizează mai constant la vot.

  „În ceea ce privește ce-l privește pe domnul Ciucu, sigur a avut, haideți să spunem, un tip de electorat de centru-dreapta, care de regulă poate vota mai mult, un tip de alegători cu venituri medii – mari, un tip de alegători cu o educație medie spre superioară. Aici s-a plasat. Cam așa putem să descriem alegătorii domnului Ciucu: alegători mobilizați, alegători foarte mobilizați și așa se explică. Încă o dată, avem date foarte concrete, cele din sectorul șase, de exemplu, unde cei mai loialiști, cei mai atașați alegători au venit și în numărul cel mai mare la vot”, a spus el.

• Candidatul USR – A avut o evoluție slabă în comparație cu așteptările, obținând un scor în jurul a 13-14%. Problemele de performanță au fost puse în legătură cu o campanie care nu a reușit să coaguleze suficient electoratul, combinat cu concurența unor primari de sector cu realizări locale.

  „Pe noi, cel puțin pe mine personal și pe colegii mei de la INSCOP Research nu ne-a surprins, dar a fost un dezastru electoral pentru candidatul USR, având în vedere faptul că, încă o dată, candidatul susținut de acest partid, mă refer la Nicușor Dan, a obținut aproape jumătate din voturile bucureștenilor. Un an și jumătate mai târziu, pe aceeași linie, cu aceeași comunicare, cu același slogan, cu diverse asocieri, am ajuns la un scor de 13,9%.

  „Încă din debutul campaniei, domnul Drulă nu a performant, adică scorul domniei sale a fost de aproximativ 13% în debutul campaniei, atât în măsurătorile noastre, cât și măsurătorile interne ale partidului. Nu cred că această campanie ar fi putut ajuta foarte mult. Poate, repet, ca o scuză pentru pentru domnul Drulă, poate să intervină și această situație particulară a faptului că în această campanie au candidat doi primari de sector, ambii cu realizări, dintre care unul chiar a reușit niște lucruri în sectorul din care a provenit și nu a fost atât de politic. Acest lucru, sigur, a funcționat în defavoarea domnului Drulă și de aceea spun că în această campanie nu ar fi putut să facă mai mult”, a spus Ștefureac.

• Candidatul PSD – A încercat o abordare care a asociat parțial candidatul cu partidul, dar vizibilitatea unor lideri și anumite alianțe informale au creat dificultăți în consolidarea votului tradițional al partidului; în final, clasarea pe locul trei a fost un semnal negativ pentru formațiune.

  „În ceea ce-l privește pe candidatul PSD, „domnul Băluță a încercat o campanie, să spunem, de asociere parțială cu PSD, dar, în același timp, am văzut lideri PSD care au devenit oarecum vizibili în această campanie, împrietenindu-se brusc cu contracandidați cu care, mă rog, de regulă, nu se înțelegeau. Toate aceste lucruri au creat o dificultate evidentă PSD și candidatului, iar clasarea pe locul trei în această competiție, sigur, la o distanță mică, e adevărat, dar în final acesta este clasamentul, nu a ajutat partidul, mai ales. Și în acest context politic mai larg, cu o coaliție complicată, poate PSD a fost cumva salvat de succesul domnului Ciolacu de la Buzău”, a mai spus Ștefureac.

Pe scurt, analiza experților arată că prezența la vot și gradul de mobilizare al bazinelor electorale au fost elementele decisive care au modificat calculele din sondaje și au determinat clasamentul final în această competiție pentru primăria Capitalei.

Sursă