Absenteismul electoral: de ce au lipsit alegătorii la scrutinul din Capitală
Un sondaj realizat între 12 și 18 decembrie 2025, pe un eșantion de 879 de adulți din București, efectuat prin interviuri online și ajustat statistic, arată că absenteismul electoral a atins cote ridicate la ultimul scrutin pentru primăria generală. Studiul, comandat de o agenție de analiză politică, indică faptul că cei nemulțumiți de situația publică și persoanele cu venituri mici și medii au fost mai predispuși să stea acasă. Principala cauză invocată a fost lipsa unor candidați suficient de convingători.
Absenteismul electoral: cauze și profilul neparticipanților
Analiza identifică mai multe motive pentru nonparticipare: un segment redus a boicotat în mod explicit în semn de protest, o parte semnificativă nu a găsit o opțiune atractivă, iar un procent important consideră că votul nu schimbă mare lucru. În termeni simpli, mulți alegători nu au simțit că ar avea de ales între alternative credibile.
- 7,7% au declarat că au absentat ca formă de protest explicită;
- ~33% au spus că nu au găsit un candidat convingător;
- ~20% cred că votul nu contează.
Votul s-a dovedit extrem de volatil: pentru mulți cetățeni opțiunile s-au schimbat de mai multe ori pe parcursul unei campanii foarte scurte, iar o parte semnificativă a luat decizia finală în ultimul ceas. Experiența managerială și percepția asupra corectitudinii au contat mai mult decât afilierile politice tradiționale. În plus, tema corupției a rămas o preocupare centrală, alimentând nemulțumirile alegătorilor.
„Unii au văzut o alegere despre persoane, alții una politică. Corectitudinea este acum și, de mult, o cerință eminamente politică. E în legătură cu un sistem perceput disfuncțional. Oamenii vor pe cineva care să facă, generic, dreptate, să facă sistemul să funcționeze corect. Mulți bucureșteni au votat cu mintea la asta. Chestiunile în oglindă, care țin de experiența primarului, fac referire la calități personale și o competiție de primari”.
Un electorat fragmentat și indecis
Capitala a confirmat tendințele observate la alegerile naționale: scena politică este fragmentată, iar multe formațiuni tradiționale și-au pierdut din forță. Consecința este un electorat marcat de indecizie, în care mulți aleg să urmărească personalități în locul unor proiecte pe termen lung.
„Vechile partide și-au pierdut aderența și mai trăiesc, norocos, prin niște lideri de moment, dar cam atât. Pe 7 decembrie am avut candidați, dar nu partide”
Votul de protest, absent dar cu potențial
Deși votul de protest a avut o prezență redusă la urne, acest electorat rămâne o forță mobilizabilă în viitor. Un candidat care a mizat pe o imagine anti-sistem a pierdut mult din cauza absenteismului, deși a obținut un scor ridicat pentru profilul său. Segmentul electoratului care se identifica anterior cu formațiunile tradiționale a suferit pierderi în favoarea unor mișcări emergente.
Decizii târzii și victorie strânsă
Studiul mai arată că câștigătorul scrutinului a obținut voturi echivalente cu aproximativ 10% din totalul electoratului. Un procent semnificativ dintre susținătorii acestuia (circa 40%) s-au hotărât în ultima săptămână, iar aproximativ 10% dintre alegători și-au decis opțiunea în ziua votului.
„am fost tentați sau împinși să privim canonic aceste alegeri, în termenii votului util sau tactic. Am fost înclinați să gândim în cadrul acela vechi: stânga-dreapta, sau PSD/anti-PSD. Dar n-a fost atât de mult vot util, cât multă indecizie până la final. Adevărul e mai simplu: oamenii au fost nehotărâți, a fost o campanie scurtă, rapidă. Abia pe final, unii au fost mai convinși de un candidat decât de altul. Da, alegerile au fost decise pe final, dar nu de un vot anti sau tactic, ci de acela care părea mai potrivit pentru a fi primar”.
Concluzia cercetării este că, pe termen scurt, absenteismul electoral reflectă un electorat dezangajat și indecis, care caută lideri capabili să livreze rezultate concrete, nu doar sigle de partid. Această dinamică ar putea modela următoarele runde de vot și poate transforma rapid raporturile de forță politice, dacă segmentele de protest se mobilizează.
Cristian Ștefănescu
