Criza politică din România: noul guvern are la dispoziție șase luni pentru a obține un acord durabil
După aproape cinci luni de blocaj politic, Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu în funcția de prim-ministru. Este a patra tentativă de formare a unui guvern, iar acordul încheiat între partide stabilește un termen de șase luni pentru negocierea unei formule de guvernare mai stabile.
Riscul organizării unor alegeri anticipate, care ar fi putut spori sprijinul pentru formațiunea naționalistă AUR, a contribuit la apropierea dintre PNL și PSD. Niculescu, fost jurnalist și diplomat, a fost desemnat pentru funcție de președintele Nicușor Dan. Social-democrații vor intra în cabinet, în timp ce liberalii vor rămâne în afara guvernului.
Criza politică din România și negocierile pentru următoarele luni
România, una dintre cele mai populate țări ale Uniunii Europene, are un rol important în apărarea flancului sud-estic al NATO. În ultimii ani, instabilitatea politică și creșterea deficitului bugetar au alimentat susținerea pentru curentele naționaliste de extremă dreapta.
Acordul care permite funcționarea noului guvern este valabil șase luni. La expirarea termenului, partidele vor trebui să renegocieze înțelegerea, însă deocamdată nu au stabilit ce formulă politică va urma.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că formațiunea sa vrea să adopte până la sfârșitul lunii noiembrie un buget pentru 2027, concentrat pe investiții și orientat spre relansarea economiei. El a spus că urmărește și revizuirea bugetului pentru 2026 până la finalul lunii octombrie, precum și accelerarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană.
„România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate”, a spus el. „Prioritățile noastre sunt protejarea puterii de cumpărare şi sprijinirea mediului de afaceri, relansarea investițiilor publice şi îmbunătăţirea serviciilor publice esenţiale”, a declarat liderul PSD.
Dispute privind austeritatea și bugetul
În luna mai, PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna guvernul de coaliție condus de partidele centriste și liberale. Reformele nepopulare de reducere a datoriei au contribuit la orientarea unei părți dintre alegătorii social-democrați către dreapta populistă. PNL și USR au refuzat să formeze din nou un guvern alături de PSD.
Grindeanu speră să-i convingă pe foștii parteneri de coaliție să revină la negocieri peste șase luni, de această dată cu un program economic diferit. El se opune unor noi reduceri, temându-se că acestea ar putea amplifica sprijinul pentru extrema dreaptă. Poziția sa intră însă în conflict cu cea a PNL, care a susținut restricțiile fiscale.
Potrivit lui Grindeanu, PNL nu a acceptat semnarea unui program detaliat de coaliție. În aceste condiții, guvernul va trebui să obțină sprijin parlamentar de la un vot la altul în următoarele șase luni.
Liderul PSD a spus că voturile comune din Parlament nu echivalează cu o alianță pe termen lung și a exclus un acord cu AUR, invocând diferențe majore în privința Europei și a securității naționale. El a afirmat că a respins o ofertă a formațiunii de extremă dreapta privind susținerea unui pachet de cheltuieli sociale de 300 de milioane de euro, după ce aceasta ar fi cerut sprijinul PSD pentru o altă inițiativă.
Grindeanu a spus că preferă să ajungă la un compromis cu PNL și a promis: „Atât timp cât voi rămâne în această funcţie, PSD nu va avea niciun acord cu AUR”.
Provocările economice ale noului guvern
Învestirea cabinetului condus de Niculescu a încheiat un blocaj politic de aproape șase luni, care a pus presiune asupra ratingului de țară și a afectat încrederea investitorilor. Formarea guvernului a urmat destrămării, la începutul lunii mai, a unei coaliții largi, proeuropene.
„Însă acesta (n.r. Luca Niculescu) are o misiune dificilă în încercarea de a rezolva problemele economice ale României, iar analiștii politici consideră că guvernul său ar putea avea o durată scurtă de viață.
El trebuie să încerce să reducă în continuare unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, susținând în același timp o economie aflată în contracție, să elimine o taxă suplimentară pe cifra de afaceri a companiilor și să majoreze pensiile, înghețate timp de doi ani din cauza constrângerilor bugetare.”
Noul guvern trebuie să adopte în decembrie un buget pentru 2027 care să reducă deficitul. În caz contrar, România riscă o retrogradare a ratingului de țară. Bucureștiul și-a asumat reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2030, de la nivelul estimat de 6,2% pentru 2026.
