Reorganizarea industriei de apărare: plan de transformare a companiei de stat până în 2030
Ministerul Economiei propune transformarea companiei naționale din industria de apărare într-un holding industrial integrat, organizat pe domenii de activitate și condus printr-un sistem dualist. Reforma ar urma să înceapă în 2027 și să se desfășoare pe o perioadă de patru ani, potrivit unui document strategic publicat în dezbatere de ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.
Propunerea face parte dintr-un pachet de patru documente de politică publică. Acestea tratează reorganizarea industriei de apărare, verificarea obligațiilor asumate prin programul european SAFE, valorificarea resurselor minerale și coordonarea promovării turistice a României.
„Așa cum am promis, publicăm pe site-ul Ministerului Economiei patru documente de poziționare strategică prin care punem în dezbatere soluții necesare și urgente – pentru o cât mai bună implementare. Publicăm aceste white papers pentru că trebuie să ținem cont, pe de o parte, de instabilitatea politică din România, iar, pe de altă parte, de faptul că unele decizii sunt interinstituționale. Statul român, nu un politician sau altul, este cel care trebuie să se angajeze la un proces de trei-patru ani de zile care să însemne fuziuni, eficientizări, adunarea în clustere și așa mai departe”, a declarat Irineu Darău, potrivit comunicatului ministerului.
De ce este necesară reorganizarea industriei de apărare
Documentul care analizează perioada 2027-2030 arată că societatea funcționează în prezent mai ales ca intermediar comercial, fără coordonarea unitară a celor 15 filiale. În cele mai multe dintre acestea, participația companiei-mamă este sub 20%, situație care, potrivit analizei, poate crea neclarități privind controlul și aprobarea deciziilor, precum și riscuri de litigii sau blocaje.
Procedurile de aprobare pot prelungi luarea deciziilor cu 30-60 de zile sau chiar mai mult, afectând contractele și investițiile. În plus, din cele 1,9 miliarde de lei alocate pentru capitalizări și investiții în perioada 2018-2025, aproximativ 1,5 miliarde de lei nu fuseseră cheltuite la sfârșitul anului trecut.
Ritmul lent al investițiilor contribuie la menținerea unor echipamente învechite și a unor clădiri degradate. Documentul semnalează și îmbătrânirea forței de muncă, pregătirea profesională insuficientă și lipsa fondurilor pentru conservarea și paza capacităților care trebuie să poată fi activate în situații de mobilizare.
Analiza mai atrage atenția asupra comisioanelor aferente operațiunilor comerciale, care variază, în funcție de caz, de la aproximativ 1,5-2% până la 5%. Aceste costuri, alături de suprapunerea structurilor administrative și de absența unor priorități comune pentru investiții, complică activitatea grupului.
Ministerul propune ca noul holding să coordoneze strategia, investițiile, contractele majore, finanțarea, cercetarea și dezvoltarea capacităților de apărare. Scopul nu este doar reducerea numărului de societăți: unitățile productive ar urma să-și păstreze responsabilitatea pentru producție, proiectare, mentenanță și livrări, în timp ce deciziile de ansamblu ar fi gestionate centralizat.
Cum ar putea fi organizate fabricile în noul holding industrial
Planul de lucru prevede gruparea unităților în companii operaționale specializate. O categorie ar reuni fabricile care produc armament și muniție ușoară, iar alta ar cuprinde unitățile axate pe armament și muniție grea. Sunt propuse, de asemenea, structuri distincte pentru rachete și proiectile speciale, pentru pulberi și explozivi, precum și pentru vehicule militare.
Administrarea activelor neproductive sau a celor care nu aparțin activităților industriale principale ar putea fi separată de structurile de producție. Configurația finală nu este însă stabilită: aceasta urmează să fie decisă după evaluarea juridică, financiară și industrială a fiecărei societăți.
O schimbare centrală vizează conducerea. Ministerul propune separarea atribuțiilor de supraveghere de cele executive, printr-un consiliu de supraveghere format din șapte membri și un directorat alcătuit din cinci persoane.
Directoratul ar urma să coordoneze strategia și activitatea generală a grupului, operațiunile comerciale și achizițiile, gestionarea contractelor, serviciile comune și patrimoniul. La nivel central s-ar stabili bugetul multianual, direcțiile de investiții, politica de risc, precum și coordonarea exporturilor și a cercetării. Fabricile ar rămâne responsabile de executarea contractelor și de continuitatea producției.
Sunt avute în vedere și servicii administrative comune pentru domenii precum finanțele, activitatea juridică, resursele umane, tehnologia informației, securitatea și achizițiile. Proiectele de investiții ar fi evaluate în funcție de relevanța strategică, fezabilitate, cererea pieței, nivelul de pregătire tehnologică și capacitatea de realizare.
Etapele reorganizării industriei de apărare în perioada 2027-2030
Calendarul propus prevede introducerea conducerii dualiste în ianuarie 2027 și începerea reorganizării în februarie. În primele trei luni ar urma să fie inventariate structurile, activele, contractele, procesele administrative și riscurile, pentru a identifica activitățile care se suprapun.
Următoarele trei luni ar putea fi folosite pentru testarea unor servicii comune în domeniile achizițiilor, financiar și juridic. Până la sfârșitul primului an, planul prevede extinderea serviciilor comune de resurse umane și IT, precum și introducerea unui sistem unitar de raportare.
În primii doi ani ar putea avea loc fuziuni, absorbții, divizări sau transformarea unor societăți în sucursale, în funcție de situația fiecăreia. Tot în această etapă sunt prevăzute separarea activelor neproductive și lansarea investițiilor considerate prioritare. Integrarea completă, dezvoltarea parteneriatelor industriale și evaluarea rezultatelor s-ar putea întinde pe o perioadă de până la patru ani.
Printre riscurile identificate se numără politizarea reformei, întreruperea livrărilor, lipsa finanțării, extinderea birocrației și plecarea personalului specializat. Pentru a le limita, documentul recomandă numiri transparente și profesioniste, consultarea partenerilor sociali, planuri de continuitate a producției și finanțare multianuală. Înaintea fuziunilor sau transferurilor de active ar urma să fie realizate verificări juridice și fiscale.
Progresul ar fi urmărit prin indicatori precum durata aprobărilor, nivelul de realizare a investițiilor, respectarea termenelor de livrare, utilizarea capacităților de producție, păstrarea specialiștilor și evoluția contractelor și exporturilor. Deocamdată, toate măsurile sunt propuneri care necesită evaluări și decizii ulterioare.
Programul SAFE: cum ar putea fi controlată producția locală
Unul dintre documente privește verificarea acordurilor de cooperare industrială din cadrul mecanismului european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare. Instituțiile responsabile de apărare ar gestiona achizițiile și contractele, iar Ministerului Economiei i-ar reveni verificarea contribuției proiectelor la economia națională, inclusiv a ponderii producției realizate în România.
Documentul oferă un exemplu: pentru un contract de 100 de milioane de euro, dacă 40% din activități trebuie localizate în țară, ministerul ar trebui să verifice producție și lucrări industriale în valoare de 40 de milioane de euro.
Controlul ar include analiza documentelor și inspecții la fabrici, centre de mentenanță și alte unități implicate. Analiza avertizează însă că structurile existente nu au suficienți angajați și nici toate competențele necesare pentru monitorizarea unui număr mare de proiecte. Agenția care gestionează acorduri de cooperare industrială are experiență în acest domeniu, dar ar avea nevoie de personal suplimentar și de modificări legislative pentru a prelua atribuții mai ample.
Ca soluție, este propusă crearea unei unități de implementare sau a unui grup operațional specializat. Acesta ar putea reuni experți în fonduri europene, finanțe, drept și industria de apărare, alături de specialiști externi în inginerie militară, balistică și achiziții. Este luată în calcul și implicarea unor experți tehnici din structurile de apărare pentru verificările desfășurate pe teren.
Procedura ar începe cu înregistrarea fiecărui acord și evaluarea planului de localizare, urmate de inspecții și verificarea documentelor justificative. La final, ministerul ar putea elibera un certificat care să confirme respectarea obligațiilor de cooperare industrială.
Primele măsuri pentru organizarea noii structuri ar urma să fie luate în 30 de zile. Metodologia de verificare și o platformă informatică ar putea fi pregătite în următoarele 30-90 de zile, iar operaționalizarea completă este estimată la cel mult 180 de zile.
„Mecanismul propus asigură monitorizarea strictă a fiecărui euro alocat producției locale”, se arată în comunicatul Ministerului Economiei.
Resurse minerale: obiectivul este reducerea dependenței de importuri
Un alt document urmărește relansarea sectorului resurselor minerale neenergetice și valorificarea materiilor prime critice existente în România. Restricțiile impuse de China asupra exporturilor unor materiale precum grafitul, galiul, germaniul și pământurile rare au scos în evidență vulnerabilitatea industriei europene. Aceste resurse sunt folosite în fabricarea bateriilor, în tehnologiile digitale, în industria de apărare și în sectorul aerospațial.
Potrivit analizei, România are resurse de grafit, magneziu, bismut, galiu, germaniu, titan, wolfram și pământuri rare. Pentru a le valorifica sunt necesare investiții, cercetări geologice și capacități moderne de procesare. Direcțiile propuse sunt corelate cu regulamentul european privind materiile prime critice, care urmărește diversificarea aprovizionării și dezvoltarea extracției, procesării și reciclării în Europa.
Ministerul susține continuarea demersurilor pentru redeschiderea unor exploatări închise, acolo unde resursele pot fi valorificate rentabil, și recuperarea metalelor utile din depozitele istorice de deșeuri miniere.
Proiect de peste 198 de milioane de euro pentru exploatarea grafitului
Unul dintre proiectele prezentate vizează extracția și procesarea grafitului în zona Baia de Fier-Polovragi, județul Gorj. Inițiativa a fost inclusă pe lista europeană a proiectelor strategice pentru materiile prime critice și ar urma să furnizeze grafit destinat bateriilor, inclusiv celor utilizate în vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.
Investiția este estimată la peste 198 de milioane de euro. Banii ar urma să acopere echipamentele de extracție, procesare și purificare, infrastructura industrială, cercetarea, pregătirea angajaților și măsurile de protecție a mediului.
Proiectul este construit pe o durată de funcționare estimată la aproximativ 20 de ani și vizează o producție anuală de cel puțin 15.000 de tone de grafit pentru baterii, cu o puritate de peste 90%. Studiile de fezabilitate și oportunitate ar urma să fie încheiate în primul trimestru din 2027, iar documentațiile de mediu ar putea fi realizate în trimestrul al doilea. Pregătirea carierei este prevăzută pentru a doua jumătate a anului, exploatarea urmând să înceapă în primul trimestru din 2028. Construirea uzinei de procesare ar putea demara din trimestrul al doilea al aceluiași an.
Documentul mai analizează proiecte pentru dezvoltarea producției de magneziu, obținerea concentratului de cupru și recuperarea litiului, cobaltului, manganului, grafitului și nichelului din baterii uzate. Un proiect de reciclare ar putea începe producția în 2028 și ar urma să-și extindă capacitatea până la sfârșitul lui 2030.
Cercetări geologice și ecologizarea fostelor exploatări
Planul include atât dezvoltarea unor noi exploatări, cât și actualizarea datelor despre resurse și remedierea impactului mineritului istoric. Ministerul propune relansarea cercetării prin programul geologic național, pentru identificarea unor noi zone de interes și fundamentarea investițiilor viitoare.
Prima etapă de cercetare ar putea primi finanțare în primul trimestru din 2027, iar rapoartele sunt așteptate până la sfârșitul anului. În paralel, sunt prevăzute lucrări de închidere, securizare și ecologizare a fostelor exploatări și a iazurilor de decantare, inclusiv cu sprijinul fondurilor de mediu.
Pentru unele obiective sunt menționate termene în perioada 2027-2028. Închiderea lucrărilor la o fostă exploatare din Baia Sprie este prevăzută până la sfârșitul lui 2027, iar intervențiile la exploatările din Certej și Teliuc ar urma să fie finalizate până la finalul lui 2028.
Turism: propunere pentru o organizație națională de promovare
Al patrulea document analizează înființarea unei organizații naționale de management al destinației, care să coordoneze promovarea turistică a României și colaborarea dintre autorități și industria de profil.
Deși cadrul legal pentru structuri locale, județene, regionale și naționale există din 2022, la 31 iulie 2026 erau avizate 46 de organizații de management al destinației. Dintre acestea, 34 erau înscrise în registrul asociațiilor și fundațiilor, însă nu fusese înființată o structură la nivel național.
Analiza semnalează lipsa unor standarde unitare de guvernanță, dependența finanțării de bugetele locale și contribuțiile voluntare, precum și absența unei coordonări naționale a strategiilor de promovare.
Pentru noua organizație sunt analizate trei variante: o asociație de utilitate publică, un fond public administrat prin gestiune delegată sau o instituție publică de interes național. O asociație ar putea oferi mai multă flexibilitate și o implicare directă a industriei, dar ridică întrebări privind administrarea banilor publici. Fondul cu gestiune delegată ar păstra cooperarea dintre sectorul public și cel privat, în timp ce instituția publică ar avea un cadru juridic mai simplu, dar o flexibilitate mai redusă.
În formulele cu participare public-privată este avut în vedere un consiliu director de 7-11 membri, cu reprezentanți ai statului, ai organizațiilor de management al destinațiilor și ai mediului privat. Conducerea executivă ar putea reveni unui manager național de destinație, selectat prin concurs.
Finanțare anuală de 20-30 de milioane de euro, aflată în analiză
Documentul propune evaluarea unui mecanism stabil pentru promovarea turismului. Bugetul ministerului destinat acestei activități este estimat la aproximativ 4,5 milioane de euro în 2026, în timp ce un buget anual de 20-30 de milioane de euro ar fi de patru până la șase ori mai mare.
Printre opțiunile analizate se numără o contribuție de un euro pentru fiecare noapte de cazare, colectată prin mecanisme fiscale, sau o cotă de aproximativ 0,2% din cifra de afaceri a operatorilor din turism. Sunt luate în calcul și un model mixt, bazat pe bani publici și cotizații din industrie, respectiv finanțarea integrală sau preponderentă de la bugetul de stat.
Nici taxa pe noapte de cazare, nici celelalte soluții nu au fost adoptate. Documentul le prezintă ca variante care necesită dezbatere și clarificări legislative. O posibilă dificultate este suprapunerea unei taxe naționale cu taxele turistice locale, ceea ce ar putea crește costurile pentru vizitatori. Este menționată și problema juridică a transferului banilor colectați de stat către o organizație privată.
Calendarul orientativ prevede consultări publice până la sfârșitul lui 2026, modificări legislative în prima parte a anului 2027 și constituirea organizației naționale în trimestrul al treilea din același an. Primele proiecte-pilot de promovare ar putea fi lansate până la finalul anului viitor, iar mecanismul de finanțare ar urma să fie evaluat la sfârșitul lui 2028.
Ministrul interimar al Economiei a afirmat că documentele urmăresc formularea unor soluții care să poată fi continuate indiferent de schimbările politice, având în vedere că reformele presupun decizii și investiții pe termen lung.
„Soluția pentru ROMARM este crearea unui holding industrial integrat, care să nu mai aibă 15 filiale disparate, să funcționeze în sistem dualist și să fie organizat pe clustere de activitate. În același timp, prin documentul dedicat programului SAFE, ne asigurăm că orice procent de localizare negociat în proiecte industriale se verifică ban cu ban în economia națională.
În turism, ne dorim o organizație națională total depolitizată, finanțată transparent, care să facă marketing turistic exclusiv pentru interesul României. Vrem să trecem de la decizii blocate la opțiuni clare, analizate și asumate instituțional”, a declarat Irineu Darău.
