Consiliul pentru Pace: când și în ce condiții ar putea participa România
Premierul a explicat, într-un interviu la o televiziune, ce ar însemna pentru România aderarea la Consiliul pentru Pace anunțat de președintele american și ce condiții trebuie îndeplinite înainte de a decide o eventuală contribuție financiară.
Condiții esențiale pentru aderare la Consiliul pentru Pace
Șeful Executivului a subliniat că o astfel de decizie trebuie coordonată cu statele din Uniunea Europeană și că orice angajament financiar — inclusiv suma menționată de un miliard de dolari — trebuie analizat foarte atent din perspectiva interesului național și a contextului economic. El a explicat, punctual, ce presupune această evaluare:
„România trebuie să analizeze, împreună cu țările europene, ceea ce s-a și convenit între liderii europeni vizavi de a participa la acest consiliu. În ceea ce privește suma de 1 miliard de dolari, sigur, România are posibilitatea să aloce pentru un proiect sau pentru altul un miliard de dolari, dar trebuie calculat foarte bine cum facem acest lucru, pentru că fiecare leu pe care îl alocăm într-un proiect sau altul trebuie cât se poate de clar justificat de interesul național și de situația economică în care ne găsim ”, a explicat șeful Executivului.
Proceduri interne și coordonare cu partenerii europeni
Întrebat dacă decizia va fi luată în cadrul instituțiilor naționale de securitate, premierul a arătat că este nevoie de claritate privind compatibilitatea acestei participări cu celelalte angajamente internaționale ale țării, pentru a evita ca subiectul să fie deturnat în dezbateri politice interne. El a punctat necesitatea unui consens larg înainte de a merge mai departe:
„Aici trebuie văzută în ce măsură această participare este în concordanță cu celelalte angajamente pe care România le are de a participa la alte forumuri și sunt convins că în momentul în care se va pune această problemă va fi o decizie care va avea nevoie de un anumit suport, pentru că, vedeți, în această perioadă, începând de la acordul Mercosur sau alte acorduri internaționale, pentru a evita dispute în plan intern, care pot, ca subiecte importante pentru România, să fie mutate într-o zonă care are legătură mai mult cu agenda politică internă decât cu interesele noastre naționale, e bine să existe un acord”, a spus prim-ministrul.
Unitate politică și evaluarea cost-beneficiu
Referitor la comentariile venite din partea unor politicieni care minimalizează costul aderării, premierul a evitat o replică directă, insistând în schimb pe ideea că pe teme de politică externă e importantă o poziție unitară internă. Despre modul în care se va decide la nivel instituțional, el a precizat că toate argumentele vor fi analizate:
„Nu e vorba de a face referiri la cineva, ci e vorba că pe problemele de politică externă, pe politicile mari, e bine să ai poziții unitare în plan intern sau să ai o majoritate care susține o anumită direcție. Dacă am reușit în toți acești ani să facem niște pași importanți – aderarea la NATO, la Uniunea Europeană, proiectul care ține de aderarea la OCDE – este că a fost un suport pe tema asta. Dacă nu este un suport, partenerii, organizațiile care urmăresc ceea ce se întâmplă, cum reacționează țările la un proiect pe care îl propun, se uită cu mare rezervă la noi. Decizia principală va ține de domnul președinte Nicușor Dan, care are competența principală în această zonă.”
Premierul a mai spus că, în calitate de vicepreședinte al instituției responsabile, va analiza argumentele înainte de a anunța un vot: „vom vedea care sunt argumentele și vom decide în consecință”.
Coordonarea cu Europa și considerente strategice
În final, liderul Guvernului a reiterat importanța alinierii cu pozițiile Uniunii Europene, în special din motive economice și geopolitice. El a atras atenția asupra limitărilor capacităților militare europene și asupra rolului strategic pe care îl au aliații în asigurarea unor componente esențiale ale apărării colective, concluzionând că aceste realități trebuie luate în calcul când se discută participarea la un forum internațional de acest tip.
