Situația învățământului gimnazial: un bilanț îngrijorător al performanțelor școlare
Datele oficiale privind situația elevilor din clasa a VIII-a și tranzitul lor către liceu conturează o imagine îngrijorătoare a sistemului gimnazial. Analiza cifrelor arată rate semnificative de absenteism, rate de promovare la probe naționale sub așteptări și un abandon important înainte de începerea liceului.
Situația învățământului gimnazial: înscrieri, prezență și rezultate la Evaluarea Națională
- Elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar: 162.616 (conform INS)
- Elevi înscriși la Evaluarea Națională: 148.268
- Elevi care au susținut toate probele: 143.251
- Elevi cu media generală peste 5: 113.192
- Elevi cu media peste 5 la matematică: 106.505
În mod surprinzător, 14.348 de elevi nu au fost înscriși la examen de către secretariatele școlilor, iar circa 19.000 de elevi care fuseseră înregistrați nu s-au prezentat la probe. Situația ridică semne de întrebare: sunt acești elevi corigenți, repetenți sau „elevi virtuali” înregistrați formal pentru a obține o finanțare mai mare a unităților școlare?
După cum a semnalat o fostă ministră a educației: „În 2019 m-am trezit că aveam înscriși în clasa a VIII-a 186.000 de elevi și au intrat în examenul de Evaluare Națională 146.000. M-am întrebat atunci unde sunt 40.000 de copii. 40.000 de copii erau înscriși virtual, pentru că finanțarea e per capita. Oricărui director de școală îi convine să aibă înregistrați mai mulți elevi decât sunt în realitate, pentru că primește un buget mai mare.”
Raportând elevii cu medie peste 5 la matematică la totalul celor înscriși în clasa a VIII-a se obține aproximativ 65% – aceasta poate fi considerată rata de „succes” a gimnaziului. În paralel, testele internaționale relevă dificultăți majore: un procent substanțial de elevi au competențe reduse la citire și matematică, ceea ce ridică semne privind eficiența procesului educațional și corectitudinea evaluărilor.
Admiterea la liceu: decalajul dintre așteptări și realitate
- Elevi înscriși la repartiția computerizată pentru clasa a IX-a: 119.610
- Locuri rămase libere la clasa a IX-a: 33.688 (echivalentul a circa 1.400 de clase)
Din cei 143.251 de elevi prezenți la Evaluarea Națională, doar aproximativ 119.619 s-au înscris la repartizarea pentru liceu – în jur de 24.000 de absolvenți au renunțat la liceu, în ciuda obligativității legale. Fuziunea schemei de învățământ profesional cu filiera tehnologică a făcut ca opțiunea „școală profesională” să nu mai funcționeze ca alternativă separată, iar aceasta nu explică pe deplin retragerea unui număr atât de mare de tineri.
O parte din cauze pot fi neconcordanțele între cerințele curriculare și pregătirea reală a elevilor: unii absolvenți cu note foarte scăzute la Evaluarea Națională ar fi puțin probabil să facă față simultan programelor teoretice și tehnice extinse. Astfel, mulți renunță sau amână continuarea studiilor, ceea ce conduce la rate de abandon școlar mult mai mari decât cele raportate oficial.
Situația liceelor tehnologice și rezultatele la Bacalaureat
Un semnal de alarmă este reprezentat de locurile neocupate, aproape toate în unitățile tehnologice, ceea ce va afecta sute de posturi didactice. La sesiunea de Bacalaureat 2026, înainte de contestații, 32 de licee au înregistrat o rată de promovare de 0%.
Structura acestor 32 de unități:
- 28 sunt licee tehnologice
- 2 sunt școli speciale
- 1 este liceu teoretic
- 1 este liceu tehnologic special
Alte date relevante:
- 6 licee au avut un singur candidat la Bac
- 21 de licee au avut cel mult 10 candidați
- doar 3 licee au avut peste 20 de candidați
- 15 licee au avut o rată de promovare de cel mult 10%
- în total, 102 licee au avut promovare între 0% și 20%, dintre care 96 sunt licee tehnologice
Rezultatele ridică întrebarea legitimă: de ce sunt finanțate unități școlare care oferă performanțe aproape inexistente și care nu pregătesc absolvenții pentru a intra pe piața muncii? Presiunea asupra bugetului public devine greu de justificat în fața acestor rezultate persistente.
Concluzii
Datele sintetizate evidențiază o situație dramatică a învățământului gimnazial și a tranziției către liceu, perpetuată de ani de zile. Lipsa unor măsuri coerente și eficiente la nivel de politici publice riscă să mențină generații întregi fără competențele de bază necesare – iar costul acestei incompetențe cade în cele din urmă pe contribuabili și pe economie.
