Psoriazis: ce este, cine îl dezvoltă și cum poate fi controlat
Psoriazisul este una dintre cele mai frecvente boli ale pielii, cu un număr de cazuri în creștere și în rândul copiilor. „La mine în cabinet, doi din zece pacienți care se prezintă au o formă de psoriazis”, a mărturisit dr. Doina Ioniță, medic dermatolog. Datele oficiale indică o prevalență la nivelul adulților de aproximativ 2–4,9%, ceea ce înseamnă sute de mii de persoane afectate; între 20% și 30% dintre pacienți pot dezvolta, de asemenea, artrită psoriazică, cu riscul unor leziuni articulare care pot deveni invalidante.
Prevalența și vârstele de debut
Boala apare în mod egal la femei și bărbați, cu un debut frecvent între 15 și 30 de ani și două vârfuri de incidență la 16–22 de ani și 57–60 de ani. Psoriazisul este mai frecvent observat la adulți între 50 și 60 de ani. „La copii, cazurile sunt relativ limitate (în general), doar că acum sunt mai multe cazuri decât în alți ani. Numărul de copii cu psoriazis este în creștere”, a atras atenția medicul.
Ce se întâmplă în piele
Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie cronică, necontagioasă, caracterizată printr-un ritm mult mai rapid al reînnoirii celulelor pielii. În mod normal, celulele cutanate se regenerează în 28–30 de zile; la persoanele cu psoriazis acest proces poate dura doar 3–4 zile, ceea ce duce la formarea plăcilor eritemato-scuamoase, îngroșate, acoperite de cruste alb-sidefii, semn al unei activări imune accentuate.
Cauze, factorul genetic și factori de risc
Boala are cauze multiple. „Există factori de mediu, a crescut nivelul de poluare, iar stilul de viață, respectiv obiceiurile alimentare s-au modificat. Acești factori se suprapun peste un teren genetic, o predispoziție genetică”, explică medicul dermatolog.
Componenta ereditară este semnificativă: „40% dintre pacienți au un membru al familiei cu psoriazis”. Studiile arată o agregare familială importantă, iar dacă ambii părinți sunt afectați riscul unui copil de a dezvolta boala poate urca considerabil; cercetările pe gemeni confirmă, de asemenea, rolul puternic al factorilor ereditari.
Riscurile externe și comportamentale includ obezitatea, fumatul, consumul de alcool, anumite medicamente (de exemplu litiu sau betablocante) și unele infecții. În propriile cuvinte ale medicului: „Pe lângă factorii genetici, sunt factorii comportamentali, obezitatea, fumatul, consumul de alcool, care cresc riscul de apariție a bolii. Un alt factor este utilizarea anumitor medicamente, cum sunt, de exemplu, litiu și betablocantele, o clasă de medicamente cu care interacționează, de regulă, colegii cardiologi. Un alt factor îl reprezintă anumite infecții care pot declanșa sau agrava psoriazisul”. Deficitul de vitamina D și stresul pot, de asemenea, să declanșeze sau să agraveze boala.
Mituri despre psoriazis
Un mit frecvent este că psoriazisul ar fi contagios. „Le spun că nu este contagios, este pur și simplu moștenit”, precizează medicul — boala nu se transmite prin contact fizic, folosirea obiectelor comune sau contact sexual, pentru că nu are la bază un agent infecțios.
Alt mit este că psoriazisul nu poate fi tratat. „Aici este parțial adevărat. Psoriazisul, odată ce îl avem, nu mai scăpăm de el, însă cu tratamentele potrivite îl putem ține sub control, adică pielea noastră să aibă leziune zero, să fie o piele curată”, spune medicul, subliniind că managementul corespunzător poate reduce mult simptomele și îmbunătăți calitatea vieții.
Prevenție, stil de viață și controale medicale
Multe cazuri sunt detectate târziu pentru că persoanele cu forme ușoare le neglijează. Mesajul specialistului este clar: „O dată pe an să treacă și pe la cabinetul medicului dermatolog.” Psoriazisul se înrăutățește în sezonul rece: „Este una dintre bolile care se ameliorează la soare și se înrăutățește la frig. Iarna crește adresabilitatea la medicul dermatolog,” motiv pentru care un tratament stabilizat reduce sensibilitatea la schimbările de temperatură.
Renunțarea la fumat și la alcool, gestionarea stresului și o alimentație neinflamatoare sunt importante. „Alimentația pro-inflamatorie agravează și întreține psoriazisul”, avertizează medicul. Este recomandat să se evite consumul frecvent de băuturi carbogazoase, produse de patiserie, alimente de tip fast-food, mezeluri, conserve, pâine albă și produse ultraprocesate.
Psoriazisul — boală cu impact sistemic
Psoriazisul nu afectează doar pielea. „Nu se limitează doar la piele. În momentul în care înțelegem lucrul acesta ne dăm seama că psoriazisul este mai mult de atât”, spune specialistul. Boala este frecvent asociată cu afecțiuni cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat, probleme oftalmologice, tulburări tiroidiene și alte boli autoimune.
- Complicația articulară este una serioasă: „30–40% dintre pacienți, iar nediagnosticată și netratată la timp, poate fi invalidantă”.
- Asocierea cu boli metabolice și cardiovasculare impune monitorizare medicală multidisciplinară.
Un exemplu care arată importanța tratamentului corect
Medicul povestește despre un pacient cu psoriazis de aproape 30 de ani și cu leziuni extinse care acopereau circa 80% din suprafața corporală. „Este vorba despre un domn care știa că are psoriazis de aproape 30 de ani și căruia i se spusese, la un moment dat, că nu prea mai sunt lucruri de făcut”, spune medicul. După investigații și tratament corespunzător: „Am început investigațiile și tratamentul, iar acum este foarte bine. A fost un caz care m-a bucurat, pentru că domnul credea că așa va arăta viața lui până la final”. Evoluția a permis reintegrarea socială — pacientul „a început să poarte tricouri cu mânecă scurtă, a început munca” și a trecut de la „un pacient trist, retras, deprimat” la o stare mult îmbunătățită.
Tratament și abordare personalizată
Tratamentul se adaptează fiecărui pacient: „Nu există un tratament standard”. Opțiunile includ terapii topice, fototerapie și tratamente sistemice/injectabile care „s-au diversificat foarte mult în ultimii ani”. În cazurile complexe, cooperarea interdisciplinară este esențială: „Când apare cooperarea interdisciplinară, pui mâna pe telefon și discuți cu cardiologul sau cu orice alți colegi medici ar mai putea fi implicați, astfel încât soluția să fie adaptată pacientului, respectiv să îi îmbunătățească starea de sănătate, de bine. Prioritizezi afecțiunea care amenință viața și o gestionezi pe cealaltă”.
