Cum se infiltrează extrema dreaptă în cultura cotidiană
Mesajele extremiste au ajuns integrate în muzică, videoclipuri și alte forme de cultură populară, iar un jurnalist care a documentat fenomenul atrage atenția: „Poți deveni radicalizat stând pe canapea”.
De la conținut viral la normalizarea ideilor: extrema dreaptă în cultura cotidiană
Formele de propagandă nu mai sunt reduse la manifeste politice: ele se strecoară în producții culturale – videoclipuri de lifestyle, muzică, branduri de haine și chiar meniuri – astfel încât publicul le întâlnește fără să le caute. Exemple analizate de cercetători arată cum un canal video de gătit din Germania folosea imagini cu persoane mascate și simboluri extremiste, transformând un format banal într-o poartă de intrare către ideologii de dreapta.
Acest tip de strategie folosește elemente familiare sau atractive pentru public – muzică, estetică, evenimente sociale – pentru a crea un sentiment de apartenență care poate facilita recrutarea sau simpatia față de idei radicale.
Metode folosite pentru a infiltra extrema dreaptă în cultura cotidiană
Cercetătorii implicati într-un proiect european au identificat mai multe tactici prin care aceste tehnici culturale ajung la public:
- Crearea de conținut atractiv (videoclipuri, muzică, merch) care ascunde sau estompează mesajele politice.
- Influențatorii şi creatorii de conținut care, intenționat sau nu, promovează valori conservatoare sau nostalgice, care pot deriva din idei extreme.
- Subculturi online şi offline (de la comunităţi muzicale la evenimente sociale) unde simpatizanţii se întâlnesc și recrutează.
- Utilizarea tehnologiei pentru a produce rapid imagini, clipuri sau muzică care par autentice, reducând dependența de artiști sau producători.
- Conturi automate sau comerciale care pot genera conținut în masă pentru venituri, fără o motivație ideologică clară.
„Sincer, este înfricoșător”, a declarat Katherine Kondor, cercetătoare la un centru norvegian de studii privind Holocaustul și minoritățile. „Poți deveni radicalizat stând pe canapea.”
Fenomene aparent inofensive, precum canale de gătit sau pagini de lifestyle care afișează simboluri sau mesaje ascunse, pot funcționa ca ferestre către rețele mai largi. Autorii studiului arată că oamenii sunt adesea atraşi de elemente culturale înainte de a fi expuşi explicit unei ideologii politice.
„Cred că există o idee greșită că oamenii se alătură extremei drepte pentru că cred în această ideologie și vor să întâlnească oameni cu aceeași mentalitate”, a spus ea. „Dar nu așa funcționează.”
Un exemplu surprinzător este combinarea preferințelor culturale cu activități cotidiene: grupuri cu orientări extreme organizează evenimente sociale, vânzări sau chiar servicii de livrare, toate prezentate ca produse sau experiențe obișnuite. „Au început și propria lor livrare de mâncare”, a spus Kondor.
Pe lângă tactici tradiționale, avansul tehnologic schimbă viteza și accesibilitatea propagandei. Generarea rapidă de imagini, clipuri sau muzică reduce barierele de producție și permite multiplicarea conținutului.
„Acum există tehnologie pe care o putem folosi pentru a genera o imagine sau un videoclip într-o clipă sau muzică în doar câteva minute”, a spus Greta Jasser, cercetătoare asociată la un institut german. „Deci strategia este veche, dar viteza este mult mai mare.”
Economia platformelor și posibilitatea monetizării au introdus o nouă variabilă: cine produce conținutul nu mai e întotdeauna clar – poate fi un creator ideologic, un simplu producător de conținut sau un algoritm care urmărește vizualizări. „Ar putea fi postat de un bot. Ar putea fi oricine și orice dorește să genereze venituri din producerea cât mai multor videoclipuri și imagini AI”, a spus Jasser.
„Ceea ce, în mod interesant, pune sub semnul întrebării cât de ideologice sunt multe dintre aceste conturi sau dacă este doar o modalitate de a genera venituri.”
Pe măsură ce cercetarea avansează, echipele încearcă să identifice cele mai eficiente metode de informare a publicului: materiale educaționale, instrumente de detectare a conținutului problematic sau campanii care explică mecanismele subtile prin care cultura populară poate fi exploatată în scopuri politice.
„Cred că acest lucru este adesea șocant pentru oameni”, a spus Kondor. „În acest moment, este periculos, deoarece asistăm la o creștere constantă a extremei drepte în toate aspectele societății. Este mai important ca niciodată să găsim o soluție pentru a atenua acest fenomen.”
