Risc pentru relația cu SUA: numirea controversată a unui vicepremier
Premierul Ilie Bolojan a propus ocuparea postului vacant de viceprim-ministru cu Oana Gheorghiu, cofondatoare a unei organizații civice. Propunerea a stârnit îngrijorări că ar putea afecta relațiile cu Statele Unite, din cauza postărilor publice critice ale candidatei la adresa președintelui american. Publicația a apelat la doi specialiști pentru a evalua ce riscuri ar putea apărea pentru România dacă această numire va fi menținută.
Ce înseamnă un risc pentru relația cu SUA
Temerile vizează percepția administrației americane și posibile consecințe diplomatice, mai ales într-un context în care au apărut și informații despre o retragere parțială a unor trupe staționate pe teritoriul României. Reacțiile politice interne au fost imediate, cerând reevaluarea nominalizării pentru a evita „să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii”.
Ce a scris și ce explică nominalizata
Au fost readuse în discuție postări vechi ale candidatei, care i-au atras critici puternice. Una dintre ele spunea: „Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Володимир зеленський, Volodimir Zelenski este incredibil cum doi golani, ajunşi la Casa Albă, tratează un om”.
Ulterior, candidata a precizat că opiniile exprimate pe contul personal de pe o rețea socială reprezintă poziții personale și că, privindu‑se înapoi, nu ar mai folosi aceiași termeni: „Nimic din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare. Postarea care a stârnit acum reacții critice a fost făcută într-un context emoțional foarte încărcat, întâlnirea din februarie, din Biroul Oval, cu președintele Zelenski, ceea ce a avut un impact direct asupra modului în care a fost formulată. Nu am fost singura care a fost tulburată de acel eveniment. Desigur, privind înapoi, nu aș mai scrie în aceiași termeni, chiar și fără să fiu numită într-o funcție publică.”
De asemenea, ea a subliniat respectul față de Statele Unite și angajamentul de a susține poziția Guvernului în relația bilaterală: „Dincolo de emoțiile de moment, rămâne respectul meu profund pentru Statele Unite ale Americii, recunoștința pentru contribuția pe care SUA au avut-o constant la securitatea euro-atlantică, deci, implicit, și a României, precum și încrederea în parteneriatul strategic dintre România și SUA. Dacă voi fi numită în funcția de vicepremier, voi susține și voi reprezenta cu loialitate poziția Guvernului României în relația cu SUA și cu Administrația Trump”.
Ce spun experții despre potențialele consecințe
Politologul de origine română Greg Scărlătoiu avertizează asupra costurilor unui discurs dur la adresa unui aliat major: „Insultele în relațiile internaționale costă mult. În special în contextul unei relații cu o supra putere mondială, aliatul principal al României. Mare atenție. Nu vrem să sacrificăm securitatea națională a României din pricina unor afirmații nesăbuite”.
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu exprimă și el surprindere față de decizie, subliniind că poziția de vicepremier oferă acces la putere executivă și că ar fi existat alternative pentru ocuparea postului: „Habar n-am ce vor cei de la guvernare. Vorbim de o guvernare care nu are nicio legătură cu mandatul parlamentarilor și nu are nici măcar acordul președintelui ales al României pentru o mulțime de lucruri. Funcția de vicepremier înseamnă acces la puterea general-executivă. Pur și simplu se pare că Bolojan nu are cui altcuiva să îi dea această funcție decât unei persoane care l-a insultat public pe Trump. Bine, Bolojan putea să găsească pe oricine altcineva, că tot doamna e un fel de sinecură”.
Ambii experți atrag atenția că Washingtonul urmărește și alte elemente care pot influența încrederea bilaterală, precum contestările din plan intern și decizii instituționale care au generat semne de întrebare în ochii partenerilor externi: „Americanii, în continuare, așteaptă de la noi să-i lămurim ce a fost în decembrie cu hotărârea Curții Constituționale a României de anulare a actului electoral prezidențial, fără să existe un mecanism pentru asta, o lege, o prevedere constituțională. Ceva acum, cât de cât. Guvernul care s-a format după 1 decembrie, mai ales după ce a venit președinte domnul Nicușor Dan, nu a făcut absolut niciun gest de a rezolva această problemă, ci din contră, l-au pus pe procurorul general să vină el cu o explicație. Americanii nu sunt de acord cu faptul că noi am decis să anulăm procesul electoral, să suspendăm democrația reprezentativă prezidențială pentru 6 luni. Vă dați seama că nu uită chestia asta, dar așteaptă cu răbdare, că nu au un interes prea mare pentru România”.
Consecințe militare și geopolitice
Ambii analiști apreciază însă că o ruptură totală cu SUA nu este probabilă. Greg Scărlătoiu respinge ipoteza abandonului: „Nu se pune problema ca Trump să își lase aliații în brațele Rusiei. Nici România și nici o altă țară din Europa nu trebuie să-și facă griji în această privință. Eu nu văd acest risc absolut deloc. Trump nu le-a spus în niciun caz europenilor să se predea lui Putin cu arme și bagaje. Din contră, Trump le-a spus să se înarmeze, să fie mai puternici. Și le-a spus asta încă de pe vremea primei sale administrații, Trump 45. Le-a spus-o clar tuturor. Și le-a spus europenilor că prea multă prietenie cu Rusia nu duce la nimic bun. Le-a spus de exemplu germanilor că dependența de gazele rusești este nesănătoasă și periculoasă, iar drept răspuns nemții i-au râs în față și și-au bătut joc de el. Acum vedem că tot ei au ajuns să țipe că America nu îi mai apără, dar nu e așa. America va continua, și sub Donald Trump, să fie cel mai important aliat al Uniunii Europene. O retragere pe aliniamentul NATO din 1997 nu este în planul actualei administrații de la Washington, nu este luat deloc în calcule”.
Specialistul în securitate punctează că prezența militară americană rămâne bilaterală și flexibilă, iar trupele pot fi ajustate în funcție de nevoi: „Americanii au o prezență decisă bilateral. Adică, în acord cu România, pe teritoriul României. Aici folosesc niște baze militare, pentru misiuni naționale americane. Deci nu este ca și cum România, ca țară gazdă, ar avea împreună cu americanii o misiune comună, pornind de la baza Mihail Kogălniceanu”. Tot el atrage atenția că retrageri parțiale au avut loc și în alte țări din flancul estic, dar că prezența poate fi reluată dacă se impune: „Să nu uităm că americanii continuă să fie prezenți în alte baze militare, nu se pune problema să plece toți. Pe de altă parte, americanii și-au retras trupe și din alte state de pe flancul estic”.
Concluzii: echilibrul dintre opinie publică și interesul strategic
Nominalizarea a scos în evidență tensiunea dintre exprimarea publică a unor opinii personale și consecințele politice ale unei numiri în funcții cu vizibilitate internațională. Pe termen scurt, riscul pentru relația cu SUA constă în deteriorarea dialogului politic și în crearea de fricțiuni diplomatice care ar putea complica colaborarea militară sau politicile comune. Pe termen lung, experții spun că parteneriatul strategic rămâne solid, dar guvernul trebuie să comunice clar și să gestioneze situația pentru a nu periclita cooperarea.
- Risc diplomatic: percepția negativă la Washington poate complica discuții sensibile.
- Risc militar: ajustări temporare ale prezenței militare americane pot apărea în funcție de evoluții politice.
- Ce se poate face: clarificări oficiale și un dialog atent pentru a menține încrederea partenerilor.
