Consiliile companiilor de stat: de ce contează depolitizarea
Vicepremierul Oana Gheorghiu a comparat, miercuri seară, situaţia consiliilor de administraţie ale companiilor de stat cu situaţia unui magazin condus de un manager numit după criterii politice.
Ce a spus vicepremierul despre consiliile companiilor de stat
Oana Gheorghiu a folosit o analogie simplă pentru a explica efectele numirilor politice în conducerea firmelor publice:
“Imaginaţi-vă că aveţi un magazin. Angajaţi un manager: nu pentru că e bun la vânzări, ci pentru că e prieten cu primarul.
Magazinul merge prost. Ştiţi de ce. Exact asta s-a întâmplat zeci de ani cu companiile de stat din România.
Consiliile de administraţie – oamenii care conduc şi supraveghează aceste companii – erau numite politic. Nu pe competenţă, ci pe loialitate faţă de partid”, a scris, miercuri seară, vicepremierul Oana Gheorghiu pe o rețea socială.
Potrivit ministrului, s-a făcut deja un pas către eliminarea intervenţiilor politice în managementul firmelor publice. Ea a explicat că a susţinut în guvern o regulă clară pentru a asigura competenţa în consilii:
„Am susţinut în şedinţa de guvern o regulă simplă şi de bun simţ: cei care ocupă funcţii de demnitate publică nu au ce căuta în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Vorbim aici de secretari de stat, subsecretari de stat şi cei asimilaţi. Legea o spune clar, aşa că am cerut să fie aplicată clar”.
Ca excepţii, aceasta a precizat că prevederile trebuie aplicate strict şi doar în situaţii bine justificate:
- Să existe o justificare reală, nu că „e companie strategică” (pentru că oricine poate spune asta despre orice companie);
- Să fie maximum o singură persoană din sistem într-un consiliu, nu jumătate din Consiliul de Administraţie;
- Numirea provizorie să fie urmată imediat de selecţie reală, cu calendar public – nu să devină un aranjament permanent.
În plus, vicepremierul a subliniat necesitatea transparenţei în procesul de numire:
“Plus o cerinţă pe care o consider esenţială: orice numire să fie publică. Nu confidenţială. Nu ascunsă într-un memorandum pe care nu îl vede nimeni. O excepţie care se repetă la nesfârşit nu mai e excepţie. E o regulă paralelă care goleşte reforma companiilor de stat de orice sens.
Companiile de stat nu sunt recompense politice.
Sunt ale românilor şi trebuie conduse doar în interesul românilor”, a adăugat Oana Gheorghiu.
