Cumulul pensiei cu salariul la stat: ce propune noul proiect și care sunt riscurile constituționale
Subiectul cumulului pensiei cu salariul la stat revine în atenția publică după mai multe încercări legislative și decizii ale Curții Constituționale. După inițiative similare lansate de guverne precedente, actuala administrație a înaintat un nou proiect care vizează restrângerea posibilității de a încase simultan pensie și salariu în sectorul public.
Cumulul pensiei cu salariul la stat – ce prevede propunerea
Proiectul restrânge cuantumul pensiei pentru persoanele care continuă să lucreze în instituțiile plătite din fonduri publice: pensionarii ar urma să primească doar 15% din pensie pe durata angajării, în timp ce salariul ar fi achitat integral. Măsura se adresează personalului plătit din fonduri publice conform legislației salarizării, angajaților regilor autonome și companiilor la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari majoritari, precum și unor categorii din autorități de reglementare. Pentru aceste persoane, continuarea activității ar fi posibilă, cu acord anual al angajatorului, până la vârsta de 70 de ani.
Proiectul include, însă, mai multe excepții care scutesc de aplicare anumite funcții publice și demnități pe durata mandatului, ceea ce ridică semne de întrebare privind egalitatea în tratament între cetățeni.
Excepțiile și impactul asupra cumulului pensiei cu salariul la stat
Printre excepțiile enumerate în proiect se numără persoanele alese sau numite în funcții publice prin hotărâri parlamentare, titularii unor mandate constituționale şi unii demnitari numiți în baza deciziilor unui consiliu superior de apărare. Astfel, ar urma să fie exceptați, de exemplu, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, membri ai unor instituții de conducere și conducători ai mai multor autorități sau organisme publice.
Ministrul responsabil a subliniat că actul normativ este în transparență decizională și că există discuții privind menținerea sau eliminarea acestor excepții: „Actul normativ este acum în transparență decizională. Într-adevăr, există discuții în legătură cu aceste excepții, dacă ele să rămână sau nu. Nu pot să vă spun încă decât că discuția continuă. Adică nu aș putea să vă zic că este o decizie luată în Coaliție. Există diferite teme care au fost rediscutate. Una dintre ele este tema, ca să vă exemplific, este tema cumulului pensie-salariu în legătură cu pensiile necontributive. În varianta inițială, pensiile care erau contributive erau și ele supuse acestui proiect. În varianta actuală, pensionarii din sistemele de exemplu Educație, Sănătate, care au exclusiv pensie contributivă nu au nicio modificare la statutul lor”, a explicat ministrul.
Argumente constituționale și îngrijorări
Critici ai propunerii avertizează că prevederile care introduc excepții pot fi considerate discriminatorii și, prin urmare, neconstituționale. Un fost președinte al Curții Constituționale atrage atenția asupra principiului egalității: „Constituția României spune că oamenii aflați în situații egale trebuie tratați egal. Orice abatere de la acest principiu constituțional este neconstituțională. Și avem decizii ale Curții nenumărate”.
Argumentul de fond ridicat în dezbateri este diferența de natură dintre salariu – remunerație pentru munca prestată – și pensie – plată pentru perioada în care persoana a contribuit la sistemul de pensii. Acest punct de vedere susține că acordarea pensiei nu ar trebui condiționată de posibilitatea de a munci în continuare.
Deciziile anterioare ale Curții Constituționale
Istoricul jurisprudențial al Curții ar putea influența soluția pentru noua inițiativă, iar în trecut instanța a avut mai multe hotărâri relevante:
- 2005: Curtea a admis excepția de neconstituționalitate la modificarea legislativă care viza interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru magistrați, stabilind că „nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale sa aibă o raţiune licită”.
- 2009: O ordonanță de urgență care interzicea cumulul pensiei cu salariul a fost declarată neconstituţională, Curtea considerând că a afectat drepturi fundamentale precum dreptul la muncă şi dreptul la pensie: „Cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia, constatand ca Ordonanta de urgenta a Guvernului este neconstitutionala, intrucat afecteaza drepturile fundamentale prevazute de Constitutie, privind dreptul la munca si dreptul la pensie, contravine art.115 alin.(6) din Legea fundamentala”.
- 2023: O tentativă legislativă similară a fost invalidată de Curte, care a reținut, printre altele, încălcarea dreptului la muncă şi a dreptului de proprietate. „Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului 2 până la 11 din legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale…”
Date, impact și cifre
Proiectul nu conține o evaluare clară a impactului financiar și nu oferă date centralizate privind numărul persoanelor vizate. Potrivit unei estimări publicate recent de o sursă media, sunt în jur de 10.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul în instituțiile publice. Analiza costurilor și a grupurilor afectate rămâne, însă, neclară în documentația oficială.
Un analist economic a atras atenția asupra dimensiunii bugetare a pensiilor speciale: „pensiile speciale, în momentul de față, au ajuns să ne coste circa 17 miliarde de lei în fiecare an. Sunt aproape 11.500 de civili, nu vorbim de militari, de cei din Ministerul de Interne, ci de civili, din care magistrați, grefieri, piloți parlamentari, care au încasat pensii de serviciu pe parcursul anului 2024. Iar pentru aceste pensii speciale civile, guvernul a alocat de la buget 1.7 miliarde de lei. Altfel spus, 75% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu a fost virată de la bugetul de stat”.
Rămâne de văzut în ce măsură Curtea Constituțională va considera compatibilă cu Legea fundamentală o restrângere a cumulului pensiei cu salariul, mai ales în condițiile în care propunerea face diferențe între categorii profesionale prin introducerea unor excepții.
