Cetăți și castele medievale restaurate: cum fondurile au readus la viață monumentele istorice
În ultimii ani, sume consistente, în mare parte din fonduri nerambursabile, au fost alocate pentru restaurarea unor cetăți și castele medievale din România. Programele de reabilitare au impulsionat turismul local și au transformat situri istorice neglijate timp de decenii în destinații vizitate din nou de public.
Alba Carolina – reabilitarea unui ansamblu istoric de referință
Cetatea construită la începutul secolului al XVIII‑lea a trecut printr-un amplu proces de restaurare care a readus în circuit edificiile și fortificațiile. Investițiile atrase în ultimele două decenii au depășit pragul de zeci de milioane de euro, iar lucrările de detaliu continuă în diverse puncte ale incintei.
„Piatra cetăţii Alba lulia a îmbătrânit, e bolnavă, putrezeşte! După aproximativ două secole şi jumătate de la ridicarea ei (1714-1738), cea mai mare fortăreaţă medievală din România (suprafaţa 70 hectare, perimetrul zidurilor 12 kilometri) este dureros periclitată”, informa publicistul Valentin Hossu Longin, în revista România Pitorească din 1984.
În anii 2000, ansamblul a început să renască: în cadrul lucrărilor de reabilitare au fost atrase investiții care au depășit 50 de milioane de euro, venite în principal din fonduri europene. Recent au fost demarate intervenții pentru consolidarea și restaurarea porților monumentale ale cetății; porțile monumentale I-IV sunt în prezent într-un proces de consolidare, conservare și restaurare, printr‑o investiție separată de aproximativ 1,9 milioane de euro, finanțată de Institutul Național al Patrimoniului.
Cetatea Devei – exemple de cetăți și castele medievale restaurate cu acces modernizat
Fortificația construită pe un con vulcanic a beneficiat de investiții care au vizat atât refacerea zidurilor exterioare, cât și amenajarea accesului pentru vizitatori. Etapele inițiale au inclus cercetări arheologice, consolidări și amenajări de drumuri, iar în etapele următoare s‑au reabilitat spații interioare importante ale ansamblului.
Proiectele au fost însoțite de lucrări care au facilitat accesul publicului, inclusiv modernizarea mijloacelor de transport pe Dealul Cetății. În prima etapă au fost investite aproximativ 9 milioane de euro pentru lucrările asupra incintelor exterioare, iar din vara anului 2022 a intrat în șantier și Incinta I – lucrările asupra acesteia au costat aproape 5 milioane de euro și au fost finalizate în 2024. De asemenea, telecabina veche a fost înlocuită cu una nouă, pentru care municipalitatea a cheltuit aproximativ 4 milioane de euro.
În pofida unor controverse legate de proiectare și mentenanță, situl a fost redeschis publicului și a început să atragă din nou turiști.
O expertiză tehnică constata: „Nefuncționarea corespunzătoare a ascensorului se datorează atât modului de prestare a serviciilor de proiectare și de executare a lucrărilor, cât și modului de prestare a serviciilor de mentenanță în perioada de exploatare”.
Cetatea de Scaun a Sucevei – consolidări strategice pentru conservare
Ansamblul fortificat care a jucat un rol central în istoria regiunii a primit, de asemenea, finanțări consistente pentru consolidare și punere în valoare. Programele de reabilitare au vizat stabilizarea zidurilor, crearea unor zone de acces și amenajări pe suprafețe extinse din incintă.
În 2011, cetatea a fost inclusă într-un amplu proiect de reabilitare finanțat din fonduri europene, în valoare de peste 13 milioane de euro, dintre care circa 8 milioane au fost accesate prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Comisia care a evaluat intervențiile a informat: „Fundația Cetății de Scaun a fost consolidată în scopul asigurării stabilității structurii și a fost creat un punct unic de acces în spațiul monumentului. Au fost derulate lucrări de amenajare pe o arie de 2.500 de metri pătrați, au fost deschise căi de acces pietonale și carosabile și au fost amenajate locuri de parcare”.
Lucrările au salvat fortăreața de la prăbușire, fiind stabilizat inclusiv versantul care aluneca; totuși, ansamblul a necesitat ulterior noi lucrări estimate la circa 20 de milioane de lei, potrivit unui proiect al Muzeului Național al Bucovinei. Cea mai recentă intervenție a fost anunțată de Consiliul Județean Suceava în noiembrie 2025, autoritățile promițând o „restaurare transparentă”, prin care forma originală a zidurilor va fi sugerată printr‑o plasă metalică specială, montată deasupra structurii fără a atinge zidăria istorică.
„Comisia Națională a Monumentelor Istorice a aprobat două proiecte-pilot: un tronson-pilot cu o lungime de 10 metri pentru zidul de incintă cu bastioane semicirculare și realizarea unui acoperiș ușor în stil moldovenesc pe fortul Petru Mușat, care să protejeze zidurile de infiltrațiile de apă”, a transmis CJ Suceava.
Cetatea medievală a Severinului – restaurare și valorificare a sitului
Fortificația de pe malul Dunării a fost inclusă într‑un program extins de restaurare care a vizat refacerea zidurilor, amenajarea unui pavilion turistic și integrarea complexului în circuitul patrimoniului vizitabil. Proiectele au urmărit atât conservarea vestigiilor, cât și dezvoltarea facilităților pentru turiști.
După 2010, municipalitatea din Drobeta‑Turnu Severin a obținut finanțare europeană pentru un proiect de aproximativ 58 de milioane de lei, care a vizat restaurarea cetății și a Palatului Cultural „Theodor Costescu”. Recent, Consiliul Județean Mehedinți a obținut fonduri europene pentru un proiect suplimentar de aproape 35 de milioane de lei destinat lucrărilor de conservare și amenajare a Podului lui Traian și a amfiteatrului roman descoperit în curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier.
„Cu fondurile europene au fost restabilite zidurile cetății, a fost construit un pavilion turistic, cele două pavilioane din curte, întreaga împrejmuire a cetății, podul și parcul. Au intrat în circuitul turistic național și internațional atât Cetatea Medievală a Severinului, cât și Castelul Artelor (n.r. vechiul turn de apă din oraș) și Palatul Cultural «Theodor Costescu»”, informau autoritățile locale.
Investițiile complementare pentru situri arheologice și edificii istorice urmăresc creșterea atractivității culturale și turistice a zonei, precum și includerea unor obiective pe liste internaționale de patrimoniu.
Consiliul județean a subliniat și dimensiunea internațională a acestor demersuri: „Investiția creează premisele pentru includerea Podului lui Traian și a Amfiteatrului Roman în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”.
Castelul Corvinilor – restaurarea frescelor și redeschiderea sălilor
Complexul medieval cu spații interioare bogat decorate a intrat într‑un proiect de salvare și restaurare care a cuprins fațade, turnuri, săli și elemente artistice. Din 2019, lucrările coordonate prin proiecte finanțate parțial din fonduri europene au totalizat aproape 12 milioane de euro, acoperind o gamă largă de intervenții.
Instituția care gestionează șantierul a precizat planul detaliat al lucrărilor: „Ea vizează nu mai puțin de 27 de obiective de lucrări, printre care se regăsesc restaurarea frescelor din mai multe zone ale edificiului medieval, înlocuirea pardoselii din Sala Cavalerilor, refacerea podurilor de acces, curățarea fântânii din curtea interioară, restaurarea Cavalerului din vârful Turnului Buzdugan, precum și lucrări necesare pentru deschiderea spre vizitare a mai multor spații din impozantul monument medieval”.
Pe lângă aceste proiecte majore, finanțările europene și naționale au sprijinit și reabilitarea altor cetăți și castele din țară, contribuind la refacerea patrimoniului și la creșterea interesului pentru destinațiile istorice.
- Impact: peste 100 de milioane de euro investiți în cele mai ample cinci proiecte de restaurare, cu efect direct asupra turismului și economiei locale.
- Obiectiv: păstrarea integrității istorice a monumentelor, dar și adaptarea lor pentru vizitare sigură și atractivă.
Restaurările continuă să fie un punct esențial în strategie: cetăți și castele medievale restaurate nu înseamnă doar ziduri refăcute, ci și revitalizarea comunităților și consolidarea ofertei turistice regionale.
