Congresul se mobilizează pentru a proteja prezența militară a SUA în România
Un grup bipartizan de parlamentari americani cu responsabilități în domeniul apărării pregătește un proiect de lege pentru a bloca planul administrației de a reduce prezența militară a SUA în România și în alte state NATO de la granița estică a Alianței, potrivit unor publicații internaționale care citează surse de la Washington.
Reacții dure în Congres privind prezența militară a SUA în România
Decizia anunțată de Pentagon – criticată de unii drept „un cadou pentru Kremlin” – a stârnit nemulțumire în rândul ambelor partide din Congres. Lideri republicani cu roluri cheie în comisiile pentru forțele armate au catalogat măsura drept necoordonată și în contradicție cu strategia administrației.
Printre contestatari se numără președinții comisiilor pentru forțele armate din Senat și Camera Reprezentanților, care au criticat public planul și au avertizat că reducerea trupelor ar transmite un semnal greșit aliaților din estul Europei.
Senatorul Thom Tillis a subliniat importanța României în arhitectura euroatlantică: „România este un aliat solid de aproape trei decenii, care a investit miliarde în întărirea NATO. Reducerea prezenței americane aici contrazice orice logică strategică”, adăugând că „Statele Unite nu ar trebui să-și surprindă partenerii”.
Susținere bipartizană pentru blocarea retragerii
Dincolo de liniile partizane, deputați democrați de rang înalt s-au alăturat efortului legislativ pentru a împiedica reducerea contingentului american, argumentând că o astfel de mișcare ar slăbi coeziunea Alianței într-un moment sensibil.
Un membru important al Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților a confirmat în cadrul unei dezbateri organizate de un institut de politică externă că aleșii lucrează la o inițiativă legislativă menită să oprească planul:
„Vom încerca să adoptăm măsuri care să blocheze această decizie, pentru că este exact semnalul greșit pe care îl putem transmite Moscovei și aliaților noștri europeni”, a spus el, adăugând că măsura reflectă „o tendință periculoasă de izolaționism” în interiorul Partidului Republican.
Argumentele pentru realiniere și posibile consecințe
Ca justificare, Pentagonul a invocat nevoia unei „realinieri strategice” care să permită redirecționarea unor resurse spre regiunea Indo-Pacific, considerată prioritară în noile abordări ale politicii externe.
Criticii din ambele partide resping însă această logică, spunând că momentul ales pentru retrageri este inoportun și riscant pentru principiul „pace prin forță” promovat de administrație.
Un diplomat american cu experiență în politica europeană a arătat că decizia poate fi reversibilă: „În lumea lui Trump, nimic nu este bătut în cuie. Există întotdeauna o cale de a schimba o decizie”, și a adăugat: „Ideal ar fi ca aceste retrageri să fie doar simbolice, nu o reducere majoră.”
Țări vizate și miza strategică
- Statele menționate de oficiali ca posibile destinații ale reducerilor includ România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
- Inițiativa legislativă a Congresului declanșează o confruntare între puterile executive și legislative, cu efecte potențiale asupra echilibrului de securitate în Europa de Est.
Concluzie: Debatele din Washington arată că prezența militară a SUA în România rămâne un punct sensibil al politicii de securitate euroatlantice, iar rezultatul va determina atât mesajul transmis aliaților, cât și capacitatea NATO de descurajare.
