Stagflația amenință economia României: avertisment privind riscul unei crize financiare
România riscă să intre într-o perioadă de contracție economică însoțită de inflație ridicată, un fenomen cunoscut drept stagflație. Adrian Codîrlașu, economist și președinte al unei organizații profesionale din domeniul financiar, avertizează că menținerea acestui context ar putea contribui la o criză financiară în următorii ani.
Stagflația, pe fondul recesiunii și al scumpirilor
Prognoza economică de toamnă estimează că economia României s-ar putea contracta cu 0,3% în 2026. În evaluarea din primăvară, era anticipată o creștere de 0,1%. În același timp, estimarea inflației medii anuale a fost majorată de la 7% la 7,9%.
Codîrlașu consideră că noile estimări susțin perspectiva unei recesiuni ușoare, pe care o anticipase deja. Îngrijorarea sa ține de suprapunerea scăderii economice cu avansul prețurilor:
„Avem o economie pe minus și o inflație care va crește și mai mult. Toate acestea înseamnă stagflație, din care este foarte greu de ieșit și care poate duce peste câțiva ani la o criză financiară”, a declarat Adrian Codîrlașu.
Consumul se restrânge, în timp ce investițiile cresc
Măsurile de consolidare fiscală ar urma să afecteze în special consumul. Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, alături de inflația ridicată, diminuează veniturile disponibile și puterea de cumpărare a populației. Pentru 2026, consumul privat este estimat să scadă cu 2,3%, iar cel public cu 2%.
Astfel, gospodăriile resimt presiunea atât din cauza veniturilor afectate de măsurile fiscale, cât și a scumpirilor. Persistența inflației și încetinirea activității economice întârzie o posibilă revenire a consumului.
În schimb, investițiile brute sunt estimate să avanseze cu 7,2%, susținute și de proiectele finanțate din fonduri europene. Rata șomajului ar putea urca la 6,7%, de la 6,1% în 2025.
Prognoza indică, așadar, evoluții diferite: consumul privat și cel public se reduc, în timp ce investițiile continuă să crească. Finanțarea europeană sprijină economia, dar nu ar împiedica scăderea PIB-ului estimată pentru 2026.
Inflația ar putea scădea treptat, însă presiunile nu dispar
Estimările pentru anii următori indică o inflație medie de 4,4% în 2027 și de 3,8% în 2028. Printre factorii care au contribuit la scumpiri se numără majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și creșterea prețului petrolului.
Presiunile asupra prețurilor au fost alimentate și de seceta care a afectat piața energiei electrice. Totodată, introducerea din 2028 a unui sistem european privind emisiile generate de clădiri și transportul rutier ar putea încetini reducerea inflației.
Scenariul conturează o temperare graduală a inflației, nu o dispariție rapidă a presiunilor asupra puterii de cumpărare.
Deficitul bugetar scade, dar datoria publică este în creștere
Deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,8% în 2025. Reducerea ar urma să fie susținută de măsurile fiscale, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și controlul cheltuielilor. Datoria publică ar continua însă să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% în 2028.
În acest context, Codîrlașu consideră necesară o reformă mai amplă a administrației publice, care să reducă acele cheltuieli despre care apreciază că nu aduc beneficii reale cetățenilor.
„Reforma administrației publice trebuie făcută și mai dur. Sunt administrații locale cu mulți oameni, cu multe salarii și fără nicio contribuție reală pentru cetățeni”, a declarat economistul.
Scăderea deficitului și creșterea datoriei transmit semnale diferite: dezechilibrul bugetar anual se diminuează, însă datoria urcă în raport cu economia. Gestionarea simultană a stagflației, a ajustării bugetare și a costurilor ridicate de finanțare rămâne o provocare.
Ce perspective sunt estimate pentru 2027 și 2028
Prognoza anticipează o creștere a PIB-ului de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028. Revenirea ar putea fi susținută de reducerea inflației, relansarea consumului și investițiile private.
În același timp, încheierea proiectelor finanțate prin planul național de redresare ar putea diminua sprijinul acordat investițiilor publice. Evoluția economiei va depinde, astfel, și de capacitatea consumului și a investițiilor private de a prelua o parte din acest impuls.
