Dosarul 10 August: când se așteaptă sentința în cauză
Tribunalul Militar București urmează să pronunțe, joi, 11 iunie, decizia în primă instanță în dosarul cunoscut drept dosarul 10 August, în care mai mulți foști conducători ai Jandarmeriei sunt judecați pentru intervenția aplicată participanților la protestul din 2018.
Contextul dosarului 10 August
Cazul vizează represiunea manifestației din Piața Victoriei, la care au participat aproximativ 30.000 de persoane. Ancheta a reținut că intervenția forțelor de ordine a fost considerată de procurori ca fiind nejustificată și, în termeni juridici, posibil încadrabilă drept tratament „inuman” și „degradant”.
Ultimul termen, marcat de absențe
La cea mai recentă înfățișare, instanța intenționa să audieze ultimele cuvinte ale inculpaților, însă doi dintre aceștia, însoțiți de apărătorii lor, nu s-au prezentat în sala de judecată într-o tentativă de a obține amânarea procesului, conform relatărilor publice. Singurul fost oficial prezent a fost Laurențiu Cazan, care și-a menținut apărarea și a susținut că măsurile luate în 2018 au fost justificate.
Pedepsele solicitate de procurori
Procurorii au dispus cereri de condamnare cu închisoare pentru principalii inculpați. Pentru foștii comandanți Gheorghe Cucoș și Cătălin Sindile s-au solicitat pedepse privative de libertate cu executare, în timp ce pentru Laurențiu Cazan s-a cerut o pedeapsă cu suspendare combinată cu muncă în folosul comunității, ținându-se cont de cooperarea acestuia în cursul procesului și de faptul că anumite fapte au intrat sub incidența prescripției.
Tot în dosar au fost deferiți justiției alți 13 membri ai forțelor implicate, acuzați de purtare abuzivă sau de complicitate. Pentru alte șapte cadre au fost închise urmăriri penale ca urmare a prescrierii faptelor.
Acuzații legate de intervenția din 2018
Ancheta reține că conducerea operațiunii a ordonat și coordonat o intervenție în forță împotriva mulțimii din Piața Victoriei, folosindu-se diverse mijloace menite să disperseze participanții. Procurorii apreciază că intensitatea și natura acțiunilor au fost disproporționate și pot constitui, în final, tratament „inuman” și „degradant”.
- Utilizarea bastoanelor;
- Emisiunea de gaze lacrimogene;
- Folosirea unor dispozitive cu efect acustic.
Procurorii susțin, de asemenea, că persoanele considerate responsabile ar trebui obligate la plata de despăgubiri morale către protestatarii afectați.
