Percheziții și anchetă privind transferul ilicit de active
Procurorii efectuează şase percheziţii în judeţul Bihor la sediile unor firme din cadrul unui grup de companii controlat de doi antreprenori, în cadrul unei anchete care vizează infracţiunile de „delapidare cu consecinţe deosebit de grave” şi „evaziune fiscală”. Ancheta are ca obiect verificarea unor operaţiuni prin care, susţin anchetatorii, au fost transferate în mod nelegal active în valoare cumulată de aproximativ 163 milioane lei, pentru a îngreuna recuperarea unui ajutor de stat declarat ilegal de instanţele europene.
Ce urmărește ancheta privind transferul ilicit de active
Acţiunea face parte dintr-o operaţiune coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din direcţia de investigare a criminalităţii economice. Scopul percheziţiilor este strângerea probelor care să susţină existenţa unui mecanism destinat mutării proprietăţilor (terenuri, construcţii, echipamente, instalaţii) din patrimoniul unor societăţi către alte firme aflate, potrivit anchetatorilor, sub controlul aceloraşi persoane fizice.
Mecanismul reclamat de anchetă: vânzări, compensări şi tranzacţii suspecte
Procurorii arată că principalele metode folosite ar fi fost vânzări directe, compensări de creanţe şi executări silite, invocând creanţe a căror realitate este pusă sub semnul îndoielii. În multe cazuri, bunurile au fost preluate de societăţi care au justificat operaţiunile prin raporturi comerciale între entităţi, însă probele indică posibilitatea unor tranzacţii formale sau supraevaluate, menite să faciliteze transferul activelor.
Contextul invocat în anchetă include decizii ale instanţelor europene prin care statul a fost îndreptăţit să ceară recuperarea unor sume importante plătite în trecut, apreciate de autorităţi ca ajutor de stat acordat ilegal. În funcţie de hotărârile menţionate, valoarea creanţelor reclamată de autorităţi se ridică la sute de milioane de lei/euro, fapt care, susţin procurorii, ar fi generat interesul pentru diminuarea patrimoniului societăţilor vizate.
Impactul asupra activelor în perioada 2018-2024
Din probele administrate până în prezent rezultă că, între 2018 şi 2024, mai multe societăţi au înregistrat scăderi semnificative ale activelor, în timp ce altele au cunoscut creşteri rapide, corespunzătoare preluărilor de bunuri. Ancheta evidenţiază ieşiri consistente de mijloace fixe, echipamente şi imobile din patrimoniul unor companii către entităţi controlate de aceleaşi persoane fizice.
- Companie A: valoare de inventar de aproximativ 560.000.000 lei în 2018, redusă la circa 300.000.000 lei la finalul anului 2023; în 2024 s-au înregistrat ieşiri suplimentare de aproximativ 60.000.000 lei.
- Companie B: valoare de inventar de circa 997.000.000 lei în 2018, scăzută la aproximativ 490.000.000 lei în august 2024, cu tendinţă de diminuare şi ulterior.
- Companie C: valoare de inventar de circa 104.000.000 lei în 2018, diminuată la aproximativ 41.000.000 lei în august 2024.
- Companie D: valoare de inventar de aproximativ 420.000.000 lei în 2018, redusă la circa 199.000.000 lei în 2023, cu continuarea scăderii şi ulterior.
- Companie E: în perioada 2018-2024 a înregistrat creşteri semnificative ale ieşirilor de active, cu valori notabile în 2022, 2023 şi 2024 (de exemplu: 59.000.000 lei în 2022, 16.000.000 lei în 2023 şi 90.000.000 lei în 2024).
Procurorii mai arată că entităţile care au preluat activele au înregistrat o creştere economică accelerată în aceeaşi perioadă, intrările de bunuri fiind, potrivit anchetei, în mare parte rezultatul compensărilor de creanţe sau al vânzărilor directe efectuate între societăţi aflate sub control comun.
Ce ridică îndoieli în privinţa legalităţii operațiunilor
Aplicarea mecanismelor de compensare sau vânzare directă nu este, în sine, ilegală atunci când se bazează pe relaţii comerciale reale şi tranzacţii efectiv derulate. Ancheta, însă, semnalează existenţa unor îndoieli serioase privind realitatea unor creanţe invocate şi natura operaţiunilor folosite pentru a transfera active valoroase. În consecinţă, procurorii analizează dacă aceste tranzacţii au fost folosite pentru a împiedica recuperarea de către stat a sumelor stabilite prin hotărârile europene.
Percheziţiile din judeţul Bihor au scopul de a găsi şi de a conserva probe care să confirme sau să infirme existenţa acestui mecanism de transfer ilicit de active şi să stabilească responsabilităţile persoanelor implicate.
