Impactul crizei politice asupra economiei României
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului băncii centrale, avertizează asupra efectelor pe termen lung pe care le poate produce o ruptură a coaliției de guvernare, într-un context marcat de presiuni externe și dezechilibre fiscale. Atenția trebuie îndreptată spre modul în care aceste evenimente politice pot afecta stabilitatea economică.
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului băncii centrale, avertizează că „ruperea Coaliției de guvernare poate avea urmări crâncene pentru economia României”, având în vedere criza petrolului, deficitul uriaș al țării, dar și riscul de a pierde bani din PNRR. „Cu greu ar fi putut găsi PSD un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporții”, subliniază economistul.
Ce înseamnă impactul crizei politice asupra economiei României
Amenințările menționate vizează atât costul finanțării, cât și capacitatea statului de a continua reformele necesare pentru stabilizarea bugetară și implementarea proiectelor europene. Economiștii avertizează că efectele se pot resimți ani de zile, dacă măsurile nu sunt gestionate rapid.
„1. Situația internațională rămâne pe muchie de cuțit, chiar dacă prețul petrolului a coborât, deocamdată, sub 100 de dolari pe baril. Această situație, singură, e de natură să tensioneze piețele financiare, ceea ce se traduce prin scumpirea creditului, mai ales pentru țările cele mai vulnerabile.
2. Deficitul bugetar al țării este încă uriaș, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu. Continuarea reformelor este imperios necesară, chiar dacă acestea ajung la reduceri de personal în sectorul public și la restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi.
3. Mai avem doar câteva luni în care statul român să adopte măsurile care să deblocheze cele 10 miliarde de euro, rămase din PNRR. Bani pentru care țara noastră nu ar trebui să plătească nimic; ar trebui doar să amelioreze funcționarea economei și să ducă la bun sfârșit proiecte în derulare – tot spre binele societății românești”, a scris consilierul guvernatorului băncii centrale într-un articol publicat pe o platformă online.
Reformele fiscale și structurale rămân esențiale pentru a menține încrederea piețelor și a asigura finanțarea necesară. Dacă ritmul reformelor încetinește, atingerea țintelor bugetare și atragerea de capital de pe piețele interne și externe devin mult mai dificile.
Eugen Rădulescu mai atrage atenția că partidul care a decis ruperea coaliției nu pare să obțină avantaje economice din această decizie și că riscurile pentru economie sunt evidente.
„Nu am idee ce calcule de partid și-o fi făcut PSD. Ce știu este că ar fi putut găsi cu greu un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporții în economia țării. Iar eu chiar nu văd scenariul în care cei care au decis așa ceva să aibă de câștigat din decizia asta.
Dar, încă o dată, dacă riscurile economice îmi sunt destul de clare, este posibil ca eu să nu înțeleg deloc partea politică a deciziei”, a mai afirmat economistul.
Miniștrii social-democrați și-au înaintat demisiile din Guvern, iar premierul a anunțat propuneri pentru ocuparea portofoliilor rămase vacante. Nominalizările prezentate sunt:
- Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene
- Ministerul Sănătății – Cseke Attila, ministrul Dezvoltării
- Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna, vicepremier
- Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu, ministrul de Interne
- Ministerul Energiei – Ilie Bolojan
- Ministerul Transporturilor – vicepremierul Radu Miruță, ministru al Apărării
- Iar portofoliul vicepremierului Marian Neacşu va fi preluat de Oana Gheorghiu.
Între timp, președinția a declarat că nu a primit oficial demisiile miniștrilor, dar autoritățile sunt informate despre situația apărută și așteaptă documentele necesare.
„Bineînţeles că ştiu ce s-a întâmplat azi, le aşteptăm şi decidem”, a spus el, potrivit comunicatului prezidențial.
Întrebat dacă va mai chema partidele la consultări, șeful statului a spus că „sigur se va întâmpla ceva săptămâna viitoare”.
