Parcul Cișmigiu: Comoara verde a Bucureștiului cu o istorie fascinantă
Parcul Cișmigiu reprezintă un punct de reper iconic în capitala României, fiind plin de farmec istoric și povești mai puțin cunoscute. Deși este adorat de mulți locuitori și vizitatori, nu a fost scutit de critici. Celebrul poet Tudor Arghezi considera denumirea parcului nepotrivită și fără rădăcini autentice românești, considerând-o un cuvânt de origine turcească care nu se potrivește cu spiritul locului.
Originea numelui și începuturile parcului
În ciuda nemulțumirilor legate de nume, Parcul Cișmigiu și-a consolidat poziția ca prima oază verde publică a Bucureștiului, fiind inaugurat în 1854 și pregătindu-se să sărbătorească peste 170 de ani de existență. Istoria sa pornește însă cu decenii înainte, în anul 1780, când domnitorul Alexandru Ipsilanti a ordonat „Marelui Cișmigiu”, responsabil cu fântânile orașului, să amenajeze în acest loc două cișmele, numele parcului provenind tocmai de la această denumire.
Elemente fascinante și monumente ascunse în inima orașului
Parcul a fost amenajat cu peste 30.000 de arbori și arbuști provenind din împrejurimile Bucureștiului, dar și cu plante ornamentale aduse din Brașov și Viena. Aici a fost instalat în 1882 primul sistem de iluminat electric dintr-un spațiu public al orașului. Cișmigiul a fost destinat inițial elitei urbane, având reguli stricte ce interziceau gălăgia, mizeria sau activitățile comerciale.
Lacul artificial a devenit o atracție specială, transformându-se iarna într-un patinoar natural, o tradiție începută încă din 1883. Zona ascunde și alte secrete: ruinele unei mănăstiri ce datează din 1756, având un tunel secret ce făcea legătura cu Palatul Crețulescu; statuia Izvorul Sissi Stefanidi, dedicată unei tinere dispărute; și monumentul ridicat în amintirea soldaților francezi din Primul Război Mondial. De asemenea, aici se află primul chioșc de ziare al orașului, păstrat și renovat pentru vizitatori.
Curiozități și trecut inedit
Puțini știu că Parcul Cișmigiu a găzduit odată o mini grădină zoologică cu urși, lupi, castori, păuni și pești. Din cauza costurilor ridicate de întreținere, animalele au fost retrase în timp. Astfel, Cișmigiul și-a păstrat rolul de refugiu liniștit și plin de eleganță în mijlocul orașului agitat.
În ciuda poziției critice a lui Tudor Arghezi privind denumirea, parcul rămâne un simbol vie al Bucureștiului, un loc ce oferă o atmosferă aparte și o bogăție de nostalgii și povești ce încântă orice vizitator.
