Puterea de cumpărare în România: se poate trăi decent cu 5.000 de lei?
O discuție publică pe o platformă online a reaprins întrebarea despre puterea de cumpărare în România: cât de departe ajunge un salariu net de 5.000 de lei și câți români reușesc să economisească cu un astfel de venit? Mulți tineri cu studii superioare au mărturisit că se descurcă, uneori cu greu, și cu venituri sub 3.000 de lei.
Ce arată calculele despre puterea de cumpărare la 5.000 de lei
Un utilizator a făcut un exercițiu practic de buget pentru cineva care trăiește singur și presupune că 5.000 de lei ar echivala cu aproximativ 1.000 de euro. Din simulare reiese că cheltuielile fixe consumă majoritatea veniturilor, lăsând foarte puțin pentru economii sau situații neprevăzute.
„Presupunând că 5.000 de lei este echivalent cu 1.000 de euro, și chiria/rata este 400 de euro, utilitățile și ele în medie 100 de euro, mai mănânci de 200 de euro, transportul cu mijloacele în comun și alte mărunțișuri încă 100 de euro.
Mai rămâi cu 200 de euro să mai ieși și tu în oraș, să îți iei două țoale și să pui ceva deoparte pentru o vacanță. Dumnezeu să te ajute dacă se strică ceva în casă. Deci, voi cum faceți față și mai reușiți să puneți și câte ceva deoparte în fiecare lună?” a scris utilizatorul pe o platformă online.
Autorul a recunoscut că propria situație este mai stabilă deoarece împarte cheltuielile cu o altă persoană și s-a întrebat dacă alții suplimentează venitul printr-un job part‑time sau cu ajutorul părinților pentru a face față cheltuielilor.
Puterea de cumpărare și tinerii la început de carieră: povestea unui buget de 2.700 de lei
Comentariile la postare au adus relatări dure ale celor aflați la început de carieră, care primesc salarii semnificativ mai mici decât 5.000 de lei și care se confruntă cu cheltuieli fixe greu de acoperit.
„Câștig 2.700 de lei net plus 400 de lei bonuri de masă după 4 ani de inginerie și alți 2 ani de master. Plătesc 1.200 de lei chiria, plus 250 de lei utilități pe timp de vară, pe timp de iarnă nici nu vreau să mă gândesc. Mai plătesc 30 de lei internetul, 30 de lei telefonul, între 60 și 90 de lei curentul și 130 de lei abonamentul la transport.
Mai rămân cu aproximativ 970 de lei plus cei 400 de lei tichete de masă. Din aceștia, undeva la 1.000 de lei merg lunar pe mâncare”
Tânărul a criticat sistemul fiscal și comparațiile cu alte state europene:
„Mulțumesc România pentru taxarea salariului, care și așa e o mare bătaie de joc. În țări ca Marea Britanie, salariile minime până la un anumit plafon au taxe zero sau foarte mici, ajungând la doar 10% cu tot cu contribuții, comparativ cu peste 40% la noi”.
Un alt comentator a confirmat o situație similară după terminarea studiilor, precizând că singurul lucru care îl ajută este faptul că plătește aceeași chirie de mai mulți ani la același preț.
- Concluzie: cheltuielile fixe (chirie, utilități, transport, mâncare) consumă mare parte din salariu, ceea ce reduce considerabil puterea de cumpărare la 5.000 de lei.
- Mulți tineri recurg la împărțirea cheltuielilor, locuințe comune, venituri suplimentare sau sprijin familial pentru a menține un standard de viață minim confortabil.
- În lipsa unor rezerve financiare, un eveniment neașteptat poate transforma rapid un buget aparent stabil într-o situație dificilă.
