Bacalaureat la Matematică: cum s-a schimbat examenul în ultimii 10 ani
Examenul de Bacalaureat la Matematică a devenit, pe ansamblu, mai accesibil în ultimul deceniu, iar subiectele par concepute astfel încât să mențină o rată de promovare ridicată. Aceasta este concluzia unei profesoare cu zeci de ani de experiență în predare, care remarcă diferențe între forma oficială a programei și practica aplicată în sălile de clasă.
Schimbări majore: din programă, din practică
În 2015 a intrat în vigoare o nouă programă, iar între 2016 și 2019 structura subiectelor a rămas stabilă. Venirea pandemiei în 2020 a dus însă la ajustări temporare: capitole întregi au fost eliminate din evaluare, iar aceste excepții au continuat încă o perioadă. Deși autoritățile au anunțat revenirea treptată la programa completă, profesoara semnalează că, în practică, revenirea la standardele anterioare nu s-a produs cu adevărat.
„Îmi aduc aminte de un băiat, la mate-info, care a stat trei ore chinuidu-se la o integrală cu parametru.
Acum, dacă le dai așa ceva, se uită ca vițelul la poartă. Pe vremea aia, măcar structura a fost constantă. Știai la ce să te aștepți. Și dificultatea era decentă – nici prea ușor, nici imposibil”
Bacalaureat de „mântuială” – o concluzie a profesoarei
Perioada pandemiei a lăsat urme nu doar în conținutul oficial al programei, ci și în felul în care sunt concepute subiectele. Profesorii observă o orientare către exerciții repetitive și simple, în locul problemelor mai dificile care selectau elevii care înțelegeau matematica în profunzime.
„Pandemia a fost un dezastru, asta e clar. Dar ce au făcut domnii de la minister? Au scos din programă exact capitolele care separau elevii silitori de restul.
Și atunci ce-a ieșit? Un Bacalaureat de mântuială”
Revenirea la programa completă – formalitate sau realitate?
În 2022 autoritățile au început să ridice treptat excepțiile introduse în timpul pandemiei, iar din 2023 s-a declarat oficial revenirea la programele din 2014. De asemenea, un ordin din 2023 a reconfirmat permanența acestor programe pentru următoarea perioadă. Cu toate acestea, cadrele didactice afirmă că tipul și dificultatea subiectelor continuă să fie adaptate astfel încât să nu scadă mult promovabilitatea.
„Teoretic, din 2023 s-a revenit la programa completă. Domnul Cîmpeanu zicea «revenim la normalitate». Dar în practică?
Subiectele sunt făcute parcă să nu supere pe nimeni. Se repetă an de an aceleași tipuri de exerciții: matrice simple, funcții liniare, probabilități banale. Unde e algebra abstractă? Unde sunt polinoamele cu rădăcini complexe?
Le e frică să nu iasă promovabilitatea mică. Așa că ne trezim cu un bacalaureat care nu mai selectează nimic”
Corectarea, baremele și motivația elevilor
Un alt aspect semnalat de profesoară este modul de corectare: baremele au fost lărgite, iar corectarea mai generoasă face ca un număr mai mare de răspunsuri parțial corecte sau intuitive să primească punctaj. Aceasta, spune ea, diminuează motivația elevilor de a învăța matematică profundă.
„Ce să mai vorbim de barem? S-a lărgit ca să intre orice răspuns.
Acum primești punctaj și dacă intuiești răspunsul. Uite care e realitatea: în 2015, un 7 la Matematică însemna că știi bine. Acum elevii nu mai sunt motivați să învețe Matematică serioasă pentru că știu că Bacalaureatul e, practic, o formalitate. ”
Profesorii se simt prinși între presiunea de a nu „îngreuna” pregătirea elevilor și responsabilitatea de a menține rigoarea în predare.
„Noi, profesorii, suntem puși între ciocan și nicovală – dacă predăm mai greu, elevii se plâng că «nu intră la bac».
Dacă predăm ușor, ne batem joc de meseria de profesor și nu-i învățăm nimic. Dar vina nu e a noastră sau a elevilor, e a sistemului educațional”
Pe scurt: cronologia modificărilor
- 2015 – aplicarea unei noi programe.
- 2016-2019 – stabilitate în structura subiectelor.
- 2020-2021 – excepții introduse din cauza pandemiei, capitole eliminate temporar.
- 2022-2023 – ridicarea excepțiilor și revenirea oficială la programa din 2014, cu confirmări prin ordine ministeriale.
- 2024-2025 – schimbări legislative minime, dar practici de corectare și conceperea subiectelor rămân criticate de profesori.
