Parteneriat civil: de ce 360.000 de cupluri necăsătorite rămân fără protecție legală
Peste 360.000 de cupluri necăsătorite trăiesc în România fără niciun drept legal: nu pot moșteni, nu pot decide în numele partenerului în situații medicale critice și nu pot contracta un credit comun. Această situație afectează atât cuplurile heterosexuale, cât și cele din comunitatea LGBTQ+, deoarece legea nu oferă în prezent nicio formă de recunoaștere a uniunilor de fapt.
câte cupluri sunt vizate și ce drepturi lipsește
Conform recensământului din 2021, în România există peste 360.000 de cupluri necăsătorite care nu beneficiază de protecție juridică în situații esențiale. „Vorbim de drepturi elementare, cum ar fi dreptul la moștenire, pensie de urmaș, decizii medicale cu privire la partener, dreptul de vizită în spital, credit comun. Sunt niște drepturi minimale care trebuie să fie oferite tuturor cetățenilor“, explică Vlad Viski, reprezentant al unei organizații civice pentru drepturi LGBT.
Consecințele lipsurilor legislative sunt adesea dramatice: familii care rămân fără acoperire la decesul partenerului, persoane care nu pot semna documente medicale decisive sau care sunt practic excluse din anumite proceduri administrative. „Noi avem cazuri de cupluri heterosexuale care au trăit 20 de ani împreună și, când a murit partenerul, n-au avut nimic. Au fost dați afară din casă, n-au putut să își ia nici măcar la revedere. Li s-a interzis de către familie să meargă până și la înmormântarea partenerului. Aceeași situație legată de deciziile medicale din spital: nu poți să semnezi dacă partenerul tău a intrat în comă cu privire la decizia cea mai bună: să-l intubeze, să nu-l intubeze“, spune aceeași sursă.
Context juridic european și presiunea instanțelor
România a fost condamnată de instanțele europene pentru lipsa unui cadru legal care să protejeze cuplurile necăsătorite. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la viață privată și de familie în mai multe cauze îndreptate împotriva statului, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat că statele trebuie să recunoască anumite efecte ale căsătoriilor încheiate în alte state membre.
Un efect practic al acestor decizii este că persoanele care s-au căsătorit în străinătate pot solicita recunoașterea acelui statut, iar presiunea juridică pe stat continuă să crească. În plus, dinamica europeană arată diferențe semnificative: în restul Europei există numeroase țări care oferă fie căsătorie între persoane de același sex, fie parteneriat civil cu drepturi concrete. „Nu cerem privilegii. Cerem dreptul de a fi recunoscuți în propria țară“, a subliniat unul dintre reprezentanții societății civile.
Ce oferă parteneriatul civil comparativ cu căsătoria
Parteneriatul civil este conceput ca o formă mai simplă și mai rapidă de recunoaștere legală a unei relații, care poate fi încheiată de regulă la notar și desființată mai ușor decât o căsătorie. Nu reproduc toate drepturile pe care le implică căsătoria, dar asigură un set minim de protecții esențiale pentru viața de zi cu zi: decizii medicale, drepturi de moștenire, drepturi de vizitare în instituții sau recunoaștere fiscală și statistică a gospodăriei.
„Căsătoria are și un element ceremonios, are și o simbolistică aparte. Parteneriatul civil se încheie mult mai ușor, la notar, și se și desface mult mai ușor. Într-adevăr, nu asigură absolut toate drepturile pe care le presupune căsătoria. Este însă o simplificare din punct de vedere administrativ a întregii proceduri, dar care asigură totuși un minimum de drepturi și de acoperire legală“, explică unul dintre interlocutori.
Blocaj parlamentar și apeluri pentru deblocare
Două propuneri legislative privind parteneriatul civil, depuse în 2019, rămân blocate în comisia de resort din Camera Deputaților de ani buni, deși au primit avize pozitive din alte comisii. Reprezentanții societății civile cer deblocarea acestor proiecte sau prezentarea unor noi inițiative legislative care să asigure drepturi minime pentru cuplurile de fapt.
Din discursul politicienilor rezultă o întârziere cauzată mai degrabă de sau decizii politice: „Clasa politică a rămas în urma societății și nu își asumă niște decizii politice care trebuie explicate și despre care trebuie să vorbim. Noi tot vorbim despre asta… Și mereu politicienii ne spun că trebuie să existe o dezbatere în societate“. În culisele parlamentare, mulți ar susține ideea, dar evită asumarea publică până la decizia liderilor de partid.
Voci personale: când legalul face diferența între viață și viață
Poveștile individuale ilustrează pe înțeles consecințele practice ale lipsei recunoașterii. O tânără a povestit cum mama ei a avut nevoie de o intervenție cardiacă şi a fost necesar ca ea să vină din altă localitate pentru a semna actele, pentru că partenerul cu care mama trăia de zece ani nu avea niciun drept legal: „Mama mea a fost căsătorită când eram eu mică. Între timp, este într-o relaţie de zece ani, într-un concubinaj cu partenerul ei. Anul trecut a trebuit să se opereze la inimă şi a trebuit să vin eu, special, de la Bucureşti la Constanţa să semnez, pentru că iubitul ei, cu care împarte o casă şi o viaţă de atâţia ani, stătea în recepţie fără să poată să o salveze pe mama. Pentru asta avem nevoie de parteneriat civil“.
Un bărbat care a pierdut pe cineva apropiat povestește dureros cum absența recunoașterii i-a luat orice posibilitate de a-și vedea dorințele respectate: „Era un om foarte cult, foarte pasionat de artă și de expresia frumosului. Picta. Avea tablourile lui și avea o bibliotecă extraordinară, cu cărți vechi și foarte frumoase“. După deces, familia persoanei a preluat întreaga gestionare, iar el nu a putut să păstreze sau să recupereze obiectele care reprezentau memoria partenerului. „Mi-aș fi dorit să pot să țin doliu măcar. Doliul acesta a fost unul tăcut, doar în inima mea“.
Aceste mărturii scot în evidență faptul că, dincolo de discuțiile teoretice despre instituții, consecințele practice ale lipsei unei forme de recunoaștere afectează decizii vitale: moștenirea, deciziile medicale, drepturile în raport cu angajatorul sau cu instituțiile financiare.
Mesaj către decidenți
Reprezentanții societății civile și avocații implicați în litigii europene cer Parlamentului să ia măsuri rapide: fie prin adoptarea parteneriatului civil, fie prin altă formă legislativă care să asigure protecție minimă cuplurilor necăsătorite. Argumentul central este unul de egalitate în fața legii și respectare a obligațiilor rezultate din hotărârile instanțelor europene.
În fața faptului că multe familii trăiesc, muncesc și plătesc taxe fără a avea un statut legal recunoscut, apelul este clar: legiuitorul trebuie să alinieze cadrul național la standardele europene și la realitatea socială.
