Reformele PNRR întârziate pot bloca miliarde de euro
România se apropie de o etapă critică în aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un context politic instabil și cu multiple reforme nefinalizate. Economiști consultați avertizează că întârzierile legislative și politice pot costa țara miliarde de euro, afectând investiții în infrastructură, sănătate, educație și administrație publică.
Context financiar și termen-limită
Planul are o valoare totală de aproximativ 28,5 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde sunt granturi nerambursabile, iar aproximativ 14,3 miliarde sunt împrumuturi. O parte din fonduri a fost deja atrasă, însă cele mai sensibile tranșe depind de îndeplinirea unor jaloane și reforme cu impact politic major. Termenul-limită pentru finalizarea tuturor reformelor și a investițiilor este 31 august 2026; după această dată, ceea ce nu este implementat nu mai poate fi decontat prin mecanismul european.
De ce întârzierile reformelor PNRR sunt periculoase
Economiștii fac distincția între proiectele de investiții, care au constrângeri fizice clare, și reformele care cer voință politică și adoptarea de acte normative. În acest sens, profesorul Bogdan Glăvan atenționează:
„Pe partea de investiții avem de-a face cu o realitate fizică. Acolo se poate evalua destul de clar ce obiective pot fi finalizate și ce obiective nu mai pot fi încheiate la timp. Există proiecte la care se lucrează intens tocmai pentru a fi terminate înainte de expirarea termenelor. Problema mai complicată este în zona reformelor. Aici nu mai vorbim despre constrângeri tehnice sau fizice, ci despre voință politică. Nu este ca în cazul unui spital sau al unei autostrăzi unde trebuie să finalizezi lucrări deja începute. Reformele presupun adoptarea unor acte normative și asumarea unor decizii politice”
Glăvan subliniază că, într-un proces legislativ obișnuit și fără o majoritate parlamentară stabilă, este foarte dificil ca toate jaloanele rămase să fie îndeplinite la timp. „Un exemplu este legea salarizării unitare, unde există nemulțumiri din multe direcții și unde nu văd cum s-ar putea ajunge rapid la un consens în Parlament. În plus, ne aflăm într-o perioadă în care nici măcar nu avem încă un guvern cu o majoritate clară și stabilă. Riscurile sunt, așadar, semnificative. Vorbim despre sume foarte mari de bani, inclusiv sute de milioane de euro asociate unor jaloane importante. Din acest motiv, există un risc real ca anumite obiective să nu fie îndeplinite la timp”
Măsuri excepționale sau renegociere?
Respectarea integrală a termenelor ar necesita proceduri excepționale și decizii politice rapide, spun analiștii. „Cred că acest lucru ar fi posibil doar dacă se va recurge la proceduri excepționale și la asumarea politică foarte rapidă a unor măsuri. În condițiile unui proces legislativ obișnuit, timpul rămas este foarte scurt. Trebuie să ținem cont că proiectele trebuie nu doar redactate, ci și aprobate, iar Parlamentul intră și în perioada vacanței parlamentare. În plus, nici situația politică nu este complet clarificată în acest moment. Din aceste motive, văd dificultăți serioase în respectarea integrală a tuturor termenelor asumate”
Analistul Adrian Negrescu atrage atenția că, fără o renegociere rapidă cu Bruxelles, România riscă să piardă tranșe importante din PNRR. „Fără o renegociere clară făcută de viitorul guvern, că va fi a lui Tomac sau al altui premier, șansele de a atrage cei 10 mld.euro până în august se epuizează pe zi ce trece. Iar cel mai bun exemplu îl reprezintă banii alocați reformei salarizării bugetare. Cum legea salarizării are mici șanse să fie adoptată, cei peste 700 de milioane de euro s-ar pierde.”
Negrescu propune realocări rapide ale sumelor către sectoare cu absorbție mai mare, în special infrastructura: „Și de aceea este important ca noul premier să meargă la Bruxelles și să mute acești bani pe alte paliere, mai ales pe zona de infrastructură – construcția de autostrăzi – singurul domeniu în care facem progrese reale.” El avertizează totodată că, dacă ritmul actual se păstrează, PNRR riscă să rămână neabsorbit în proporții mari: „Altfel, dacă vom merge în ritmul actual, PNRR riscă să deveni ceea ce anticipam încă de acum câțiva ani – Planul Național de Reforme Ratate. N-am luat până acum nici 30% din banii alocați initial și sunt șanse reduse să ajungem cu absorbția la 15 miliarde euro”
Consecințe pentru economie și evaluări externe
Pe lângă pierderea fondurilor europene, întârzierea reformelor pune presiune asupra percepției internaționale asupra României. „Situația este una delicată pentru că o parte importantă din investițiile și planurile de dezvoltare ale statului se bazează pe aceste fonduri europene. În același timp, trebuie să privim și contextul financiar mai larg. În perioada următoare vom avea evaluări importante din partea agențiilor internaționale de rating. Aceste instituții urmăresc atent evoluțiile economice și politice și pot decide modificarea perspectivei asociate ratingului de țară.”
Riscurile practice sunt subliniate și în termeni simpli: „Dacă eșecul PNRR se confirmă, mai mult de 90% din investițiile statului din prezent, de la autostrăzi la școli, spitale etc. vor fi suspendate în condițiile în care banii europeni reprezintă peste 80% din finanțare. Statul nu are și nici nu va avea de unde să susțină aceste proiecte motiv pentru care va pune lacătul pe ușă.”
Negrescu adaugă: „Iar impactul se va simți pe scară largă în economie. Dincolo de firmele afectate direct, inclusiv piața valutară authtonă va avea de suferit mai ales că lichiditatea în valută din prezent nu este în cea mai bună formă.” Iar evaluarea sa colorată sintetizează riscul reputațional și economic: „Ratarea PNRR va fi ca un fel de bomboană pe colivă la un parastas economic în care „Veșnica Pomenire” va fi cântată, bineînțeles, de cei de la FMI.”
Semnale pozitive și limitări
Economiștii remarcară totuși unele elemente de stabilitate: „Eu sper că lucrurile se vor regla. Există și elemente pozitive care trebuie menționate. De exemplu, execuția bugetară este în prezent în linie cu ceea ce s-a estimat și planificat. Acesta este un lucru important, pentru că în trecut au existat situații în care realitatea s-a abătut semnificativ de la planurile asumate.”
În același timp rămân probleme: „Desigur, există și probleme. Nu vedem încă îmbunătățiri spectaculoase în ceea ce privește colectarea veniturilor la buget, iar aceasta rămâne o provocare” și instabilitatea guvernamentală este un factor urmărit de agențiile de rating: „Din ceea ce am observat, instabilitatea guvernamentală este unul dintre factorii luați în calcul de agențiile de rating atunci când evaluează România.”
Pe scurt, timpul rămas până la 31 august 2026 este foarte scurt, iar capacitatea viitorului guvern de a adopta rapid reformele va decide cât din pachetul de miliarde mai poate fi salvat prin mecanismul european.
