Piața petrolului rămâne surprinzător de stabilă în ciuda blocadei din Strâmtoarea Ormuz
Una dintre cele mai persistente întrebări economice este de ce piața petrolului nu a reacționat violent în fața unuia dintre cele mai grave şocuri de ofertă din istorie.
Piața petrolului: ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz
Strâmtoarea Ormuz rămâne afectată de trei luni de conflict, iar traficul maritim vizibil prin canalul navigabil a scăzut dramatic – la aproximativ 15% din nivelul anterior izbucnirii războiului, potrivit estimărilor unei instituții financiare. Cu toate acestea, preţurile futures la ţiţei nu au atins creşterile extreme previzionate de analişti.
Piața petrolului: rolul fluxurilor clandestine
O ipoteză pentru această relativă stabilitate este existenţa unor fluxuri clandestine de ţiţei care ocolesc blocada. Navele implicate în astfel de transporturi ar opri transponderele şi ar modifica traseele pentru a evita detectarea, permiţând unei cantităţi semnificative de ţiţei să părăsească regiunea în pofida restricţiilor.
O analiză a unei bănci de investiţii a estimat că fluxurile clandestine ar fi ajuns la circa 2,1 milioane de barili pe zi în ultimele două săptămâni ale lunii mai – o parte importantă din cele circa 15,6 milioane de barili pe zi care tranzitau Strâmtoarea Ormuz înainte de conflict. Alte calcule ale unor analişti sugerează că, per total, aproximativ 2,9 milioane de barili pe zi ar fi ieşit din strâmtoare în luna mai, dintre care aproximativ 900.000 ar proveni din treceri „fantomă” cu transponderele oprite.
„În ciuda blocadei navale în curs şi a scăderii drastice a traficului comercial, volume surprinzătoare de ţiţei şi de produse petroliere par să tranziteze în continuare strâmtoarea”, a scris Natasha Kaneva, şefa strategiei globale pentru mărfuri a unei instituţii financiare.
Experţi din industrie consideră că aceste fluxuri clandestine au contribuit la atenuarea presiunii asupra pieţei. „Fantomele, sau fluxurile clandestine, ajută”, a declarat Jan Stuart, economist şi strateg global în domeniul energiei la o bancă de investiţii. Totuşi, ele nu sunt singurul factor care a tempera şocul.
Alte mecanisme care au menținut piața relativ calmă
- Rute alternative şi conducte: Estimări ale unor brokeri arată că milioane de barili pe zi au părăsit Golful Persic prin căi alternative, inclusiv conducte care leagă câmpuri petrolifere de porturi situate pe coasta opusă.
- Reducerea cererii: Importurile reduse din partea unor mari consumatori de ţiţei au permis folosirea stocurilor existente în locul cumpărărilor spot masive.
- Rezerve şi stocuri: Ajustări în nivelul stocurilor comerciale şi utilizarea rezervelor strategice au contribuit la echilibrare, deşi rezervele comerciale au scăzut semnificativ în ultimele săptămâni.
Aceste măsuri combinate au făcut ca preţurile să rămână sub vârfuri extreme: contractele futures pentru ţiţei Brent au coborât la aproximativ 93 de dolari pe baril, mult peste nivelurile pre-conflict, dar sub maximele recente de peste 110 dolari.
Piața petrolului: riscuri și perspective
Mulţi analişti avertizează că soluţiile de compromis care menţin momentan piaţa relativ calmă sunt costisitoare şi temporare. Stocurile comerciale s-au erodat rapid, iar rezervele strategice se îndreaptă spre minime istorice. Unii experţi prognozează că, dacă tensiunile persistă şi rezervele rămân la niveluri scăzute, preţurile vor trebui să crească semnificativ pentru a stimula eliberări suplimentare din rezerve şi pentru a tempera cererea.
Jan Stuart estimează că, în scenariul actual, preţurile ar putea urca spre o medie mult mai ridicată în lunile următoare, ceea ce s-ar traduce şi prin scumpiri notabile la pompe.
În concluzie, piața petrolului pare, pentru moment, să absoarbă şocul printr-un mix de fluxuri clandestine, rute alternative, scădere a cererii şi utilizarea stocurilor – dar aceste soluţii ar putea să nu fie suficiente pe termen lung.
