Prognoza iernii 2025-2026: ce semnalează modelele climatice
Prima prognoză națională indică un început de iarnă ușor mai blând decât media obișnuită, dar nu exclude episoade izolate de ger sau ninsori. Fenomenul La Niña rămâne un factor care poate aduce surprize în evoluția vremii în Europa.
Ce arată prognoza iernii 2025-2026 despre mecanismele globale
Un meteorolog senior dintr-o agenție privată atrage atenția asupra unor teleconexiuni atmosferice majore care pot influența cursul iernii. El subliniază: „Anul acesta, observăm o serie de riscuri legate de starea atmosferei în emisfera nordică, dar și de cea a Oceanului Indian și a Pacificului. Aceste interacțiuni între regiuni diferite ale planetei sunt denumite teleconexiuni”.
- Oscilația cvasi-bienală (QBO): Variațiile vânturilor zonale din stratosferă, care se propagă vertical, sunt în fază estică în această iarnă. Aceasta crește probabilitatea slăbirii curentului cu jet din Atlantic și favorizează apariția blocajelor atmosferice, ceea ce poate genera perioade prelungite de vreme rece la latitudini medii din Europa.
- Dipolul Oceanului Indian (IOD): Diferențele de temperatură ale suprafeței mării între vestul și estul Oceanului Indian influențează distribuția precipitațiilor. Modelele pe termen lung semnalează un IOD negativ la începutul iernii (noiembrie-decembrie), ceea ce ar putea aduce precipitații peste medie în sud-estul Europei.
- El Niño Southern Oscillation (ENSO): ENSO alternează între El Niño, La Niña și faze neutre. Pentru cea mai mare parte a iernii, condițiile favorizează menținerea fazei La Niña, care tinde să răcească Asia de Est, dar are un impact mai puțin direct asupra Europei.
- Vortexul polar: Acesta reprezintă o masă mare de aer rece în jurul Polului Nord. Când vortexul este puternic, aerul rece rămâne concentrat la poli; un vortex mai slab poate permite pătrunderi mai frecvente de aer rece spre latitudinile medii. Observațiile recente arată un vortex polar mai slab decât de obicei, ceea ce ridică riscul de valuri de frig în Europa.
Temperaturi estimate și implicații pentru consumul de energie
Analizele combinate cu cele mai recente prognoze sezoniere indică temperaturi medii pe continentul european mai ridicate cu aproximativ 0,5 – 1,0°C față de mediile perioadei 2018-2024 și cu 1,0 – 1,5°C peste mediile iernii 2024-2025. Cu toate acestea, „Deși acesta este scenariul de bază, există și o variantă alternativă – cu o probabilitate de aproximativ 20% – care indică o iarnă mai rece cu circa 1,2°C, apropiată de media temperaturilor înregistrate iarna trecută”, a adăugat specialistul.
Fără a include măsuri de eficiență energetică sau schimbări structurale ale consumului, cererea de gaze naturale este așteptată să fie mai scăzută față de anul trecut, atât în Europa, cât și în Asia, conform analizei expertului. „Totuși, influența fenomenului La Niña asupra Asiei de Est ar putea aduce surprize, prin episoade cu temperaturi mai scăzute decât cele anticipate”, a avertizat el.
Riscuri pentru piața energiei: Dunkelflaute și presiuni asupra prețurilor
Modelele sezoniere semnalează o probabilitate mai mare pentru apariția fenomenelor de tip „Dunkelflaute” în decembrie – perioade în care cererea de încălzire crește, iar producția solară și eoliană scade puternic. Astfel de evenimente pot forța utilizarea suplimentară a centralelor termice, ducând la creșteri bruște ale prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Exemplu: pe 6 noiembrie 2024, prețul mediu al energiei electrice a urcat la 231 €/MWh, iar în anumite ore a depășit 800 €/MWh.
Perioadele cu cerere ridicată și producție redusă din regenerabile limitează eficiența sistemelor de stocare în baterii (BESS), iar situația hidrologică adaugă un factor suplimentar de incertitudine. „Situația hidrologică joacă, la rândul ei, un rol esențial, mai ales în Europa de Sud-Est, o regiune puternic dependentă de producția hidroenergetică. Conform celor mai recente prognoze, se așteaptă precipitații peste media sezonieră, ceea ce ar aduce o ușurare semnificativă, întrucât rezervoarele hidro se află în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani”, a explicat specialistul.
În plus, a fost subliniat rolul interacțiunii între cererea meteo-dependentă din Europa și Asia: „În concluzie, interacțiunea dintre cererea meteo-dependentă din Europa și Asia va fi un factor important, deoarece o creștere a consumului în Asia ar putea influența diferența de preț a gazului natural lichefiat (GNL) dintre cele două regiuni și, implicit, redistribuirea livrărilor de GNL la nivel global”, a concluzionat expertul.
