Ungaria adoptă interdicția afișării simbolurilor LGBTQ pe clădirile publice
Ungaria a emis un decret care interzice expunerea simbolurilor asociate minorităților sexuale pe clădirile publice, o măsură apărută în ziua deschiderii Festivalului Pride din Budapesta, conform agenției AFP.
Restricții legale și tensiuni legate de drepturile LGBT+
Premierul Viktor Orban, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste, a consolidat restricțiile împotriva comunității LGBT+ sub pretextul protejării copiilor. Anul acesta, guvernul a propus și o lege care ar putea suspenda organizarea marșului Pride planificat pentru 28 iunie. Deși nu a fost emisă o interdicție oficială asupra evenimentului, incertitudinile juridice persistă, iar organizatorii continuă pregătirile.
Detaliile decretului și reacțiile oficiale
Potrivit decretului publicat în Monitorul Oficial, simbolurile care promovează orientări sexuale și identități de gen diverse nu mai pot fi afișate pe clădirile guvernamentale sau pe sediile băncii centrale. Biroul premierului a descris această decizie drept una „simbolică”, evidențiind că astfel de practici nu erau uzuale anterior.
Guvernul a subliniat într-un comunicat faptul că această măsură reflectă angajamentul ferm împotriva „propagandei LGBT+ adresate copiilor” în diverse spații publice, media și instituții educaționale.
Contextul legislativ și impactul asupra comunității LGBT+
În martie, Parlamentul maghiar a aprobat o lege ce interzice adunările care contravin unei legislații din 2021 ce restricționează discuțiile despre homosexualitate și schimbarea de gen în prezența minorilor. Această lege afectează în mod direct organizarea Festivalului Pride, generând proteste masive în capitală și critici din partea instituțiilor europene.
Reacții la nivel european și contestări juridice
Recent, un avocat general al Curții Europene de Justiție a considerat că legea maghiară încalcă normele Uniunii Europene, opinie ce va fi evaluată de instanța de la Luxemburg în săptămânile următoare. Premierul Orban a respins acest aviz, calificându-l drept „rușinos” și acuzând oficialii europeni că prioritizează „libertatea de a transmite propaganda sexuală” în detrimentul protecției copiilor.
