Ofertă de muncă pentru manager de conținut: salariu de 2.500 de euro și peste 100 de conturi în coordonare
Un anunț de angajare pentru un specialist în producția de conținut a atras atenția în mediul online. Agenția care recrutează oferă un salariu lunar de 2.500 de euro pentru coordonarea materialelor publicate pe mai mult de 100 de conturi dedicate conținutului pentru adulți.
Postul este disponibil în București, însă anunțul nu precizează dacă suma menționată este netă sau brută. Oferta a generat discuții atât despre volumul de muncă, cât și despre nivelul remunerației și competențele necesare.
Ce presupune o ofertă de muncă pentru manager de conținut
Persoana angajată ar urma să coordoneze întregul proces editorial al conturilor administrate de agenție, de la planificarea materialelor până la analiza rezultatelor. Potrivit anunțului, compania colaborează cu peste 100 de creatori și are echipe de comunicare, marketing și producție.
„Căutăm omul care răspunde de tot conținutul: ce se filmează, ce se postează, ce se vinde, pe fiecare cont”, arată angajatorul.
Printre atribuții se numără alcătuirea calendarelor editoriale, pregătirea indicațiilor pentru creatorii care filmează de acasă, organizarea sesiunilor de filmare și redactarea scenariilor. Viitorul angajat va stabili și cadrele necesare pentru materiale.
Rolul presupune, de asemenea, coordonarea editorilor foto și video și colaborarea cu persoana responsabilă de publicarea conținutului. Angajatul va urmări veniturile generate și performanța postărilor, în legătură permanentă cu administratorii conturilor și echipa de vânzări.
Candidații trebuie să aibă minimum trei ani de experiență în managementul creatorilor, producție de conținut sau marketing și să fi gestionat simultan peste 20 de conturi ori campanii. Sunt cerute competențe de editare foto-video, familiaritate cu instrumentele bazate pe inteligență artificială și cunoașterea avansată a limbii engleze. Spaniola este considerată un avantaj.
Anunțul precizează că persoana selectată trebuie să se simtă confortabilă cu specificul industriei și să poată lua decizii în funcție de rezultatele comerciale. Pachetul include salariu fix, bonusuri legate de veniturile obținute din conținut nou, acces la programe profesionale de editare, instruire și posibilități de dezvoltare.
Selecția ar urma să cuprindă o probă practică de două ore și o perioadă de probă plătită, de două săptămâni.
De ce a fost contestat salariul oferit
O parte dintre cei care au comentat anunțul consideră că remunerația este prea mică în raport cu numărul conturilor, volumul activității și responsabilitățile postului.
„2.500 e foarte, foarte puțin pentru jobul ăsta. Și 10.000 ar fi puțin”, a comentat un român, referindu-se la suma în euro.
Un alt comentariu a pus accentul pe numărul mare de conturi și campanii pe care angajatul ar trebui să le gestioneze: „E super mic. 100 de conturi și 20 de campanii în paralel, nu-ți iese nici 25 de euro pe task, dacă e s-o iei așa”, a susținut acesta.
Amploarea atribuțiilor a ridicat și întrebări despre posibilitatea ca o singură persoană să le îndeplinească pe toate. „Nu mă știu cu social media management și din astea, dar e fezabil ce zic ăștia, să administrezi peste 100 de conturi?”, a întrebat un român.
Un alt utilizator a ironizat ideea realizării planurilor editoriale pentru un număr atât de mare de conturi: „ChatGPT, fă-mi content plan pentru 100 de conturi de social media”, a glumit acesta.
Au existat și reacții favorabile ideii de a evalua munca în funcție de rezultate și cifre: „Ăștia angajează doar pe rezultate, așa ar trebui să arate fiecare job în marketing: influencer, campanii, cifre, rezultate, plus experiență vastă în domeniul de expertiză.
Dacă Only a înțeles, ar trebui să înțeleagă și multinaționalele”, a comentat un român.
Alți comentatori s-au întrebat dacă salariul de 2.500 de euro reprezintă suma rămasă efectiv angajatului sau dacă din aceasta trebuie achitate taxe și contribuții.
Contează studiile sau experiența profesională?
Discuția despre ofertă a inclus și comparații cu veniturile absolvenților de facultate. Unii au apreciat că remunerația este bună pentru un post care nu impune studii universitare, în timp ce alții au subliniat că responsabilitățile cer competențe complexe.
„Pentru un job unde te poți califica și cu opt clase e OK, alții cu facultăți grele nu ajung la suma asta”, a comentat un român.
Un alt participant la discuție a atras atenția că activitatea nu este neapărat simplă doar prin specificul industriei: „Trebuie să faci chestii destul de complicate, care necesită ceva inteligență. Dar suntem noi blocați mental și credem că, dacă-i cu femei dezbrăcate, înseamnă că toți cei implicați abia leagă două cuvinte”, a explicat acesta.
Alții au considerat că experiența practică poate fi mai relevantă decât o diplomă: „Nu știu dacă ai aflat. În 2026, experiența și ce știi să faci sunt mai importante decât o hârtie”, a comentat un român. „Sunt foarte mulți români de succes care nu au o facultate în spate și o duc foarte bine”, a adăugat altcineva.
Industria videochatului s-a schimbat în România
Activitatea de videochat are o istorie de peste 25 de ani în România. La începutul anilor 2000, ziarele publicau tot mai des anunțuri pentru recrutarea persoanelor care urmau să lucreze în studiouri. Angajatorii vizau în special studentele care cunoșteau limba engleză și promiteau venituri lunare între 300 și 1.000 de dolari.
„Pe piața muncii din România a apărut o nouă profesie: operatoare de videochat”, relata un ziar în 2001, într-un material despre tinerele care realizau spectacole erotice în direct pe internet.
La mijlocul acelui deceniu, studiourile funcționau în numeroase orașe, iar anunțurile de recrutare apăreau inclusiv în apropierea universităților. Unele companii promiteau câștiguri de câteva mii de dolari.
Ulterior, internetul rapid și dezvoltarea rețelelor sociale și a platformelor internaționale au transformat industria. Dacă la început activitatea se desfășura în principal în studiouri, tot mai mulți creatori produc astăzi materiale independent, inclusiv de acasă. În paralel, au apărut agenții care oferă servicii de administrare a conturilor, editare, promovare și comercializare a conținutului.
În 2023, fostul șef al administrației fiscale, Lucian Heiuș, a vorbit despre aproximativ 5.000 de firme și 400.000 de persoane implicate în această industrie în România. Estimarea a fost contestată de specialiști, care au atras atenția că aceeași persoană poate administra mai multe conturi.
În octombrie 2026, administrația fiscală a precizat, într-un răspuns transmis unei televiziuni, că nu poate stabili cu exactitate câte persoane desfășoară această activitate. Videochatul nu este evidențiat separat în clasificările oficiale ale ocupațiilor și activităților economice.
