Consultările cu magistrații: ce urmărește inițiativa președintelui
Președintele a convocat recent întâlniri cu reprezentanți ai sistemului judiciar pentru a discuta disfuncționalitățile din justiție. Demersul a fost prezentat ca o încercare de mediere, însă experții atrag atenția că, pentru a produce efecte reale, astfel de consultări trebuie completate de măsuri instituționale clare.
Consultările cu magistrații – o primă etapă, nu o soluție finală
Consultările cu magistrații au adunat la aceeași masă judecători, procurori și alte părți interesate, iar analiza specialiștilor a subliniat necesitatea unor pași următori structurați. „Este vorba despre procedura de mediere pe care o pune în mișcare președintele. Președintele ia contact cu cei care au dorit să vină la aceste întâlniri. Am înțeles că o parte dintre ei sunt reprezentanții ai asociațiilor de procurori, respectiv judecători. Vom vedea care vor fi pașii următori. Trebuie să fie pași de natură instituțională pentru a permite deblocarea situației. (…) Problemele în justiție sunt foarte delicate. Pentru că nu există un adevăr și mai multe adevăruri. Există perspectiva pe care au prezentat-o participanții la consultare și există, ceea ce înțeleg, a prezentat Inspecția Judiciară care a menționat că o parte dintre aspectele sesizate și discutate în opinia publică au fost investigate de ei. Câtă vreme Inspecția Judiciară și CSM-ul vor fi controlate de un grup al magistraților, este foarte greu ca aceste două adevăruri să se armonize”, a explicat Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional, pentru o publicație.
Referendumul între magistrați – între intenție și legalitate
Președintele a anunțat și organizarea unui referendum destinat magistraților, cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Propunerea a stârnit critici din partea unor juriști care consideră că mecanismele constituționale și legale nu permit un astfel de plebiscit destinat exclusiv unei categorii profesionale.
„Ceea ce propune președintele este foarte dificil de făcut, dacă nu imposibil. Sunt două aspecte. În primul rând, referendumul național îi privește pe toți cetățenii, nu pot fi făcute referendumuri pentru categorii sociale. Există referendumuri locale, dar acelea nu-l privesc pe președinte. Privesc comunitățile locale. Iar în privința revocării membrilor CSM, dacă privim cu atenție la lege, constatăm că aceasta depinde de votul magistraților și de intervenția Inspecției Judiciare. Și este cu totul altă situație. Și nu pot fi revocați în bloc, pot fi revocați doar individual”, a atras atenția același profesor.
De ce inițiativa s-ar putea împotmoli
Criticii susțin că un referendum de acest tip nu ar fi aplicabil din punct de vedere legal și nici eficient din punct de vedere practic. „În ce privește referendumul, asta nu, nu este posibil să facă referendum. Constituția României prevede că președintele, după consultarea Parlamentului, poate să cheme poporul să își exprime voința, prin vot, asupra unei probleme de interes național. Asta este tot. Atât scrie în Constituție. În lege este Legea Referendumului, care ne spune că se pot organiza și referendumuri locale, pe unități administrative, pe comune, pe județe. Dar pe meserii încă nu s-a inventat referendumul”, a explicat un fost președinte al Curții Constituționale.
El a mai subliniat că mecanismele de sancționare a magistraților sunt reglementate și pot fi complexe și de durată: „Ei pot fi revocați, dar nu toți odată. Problemele de disciplină sunt prevăzute în lege, procedura este prevăzută în lege și e foarte complicată și poate dura și un an de zile, poate chiar mai mult, pentru că, în final, orice hotărâre se ia, poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție”.
O competiție între Palate
Un alt element scos în evidență de analiști este faptul că inițiativa președintelui concurează cu demersurile guvernului, ceea ce creează tensiuni politice. Profesorul Radu Carp califică această situație drept „o competiție” între cele două sedii ale puterii, cu potențialul de a oferi energii suplimentare forțelor politice radicale. „Dacă ne uităm cu atenție, vedem că există în ultimele săptămâni această competiție. Pleacă, cred, din proiecțiile pe care ei doi lideri le fac asupra viitorului lor politic. Nicușor Dan știe foarte bine că el nu va fi comparat cu Klauș Iohannis, pe termen scurt, ci cu performanțele lui Bolojan în cât timp a fost președinte interimar. Bolojan știe foarte clar că nu poate să meargă mai departe în reformă, dacă nu are strijinul președintelui României. Pe de alta parte, el este cel care conduce actuala coaliție”, spune Radu Carp.
El mai observă că această arhitectură politică generează rivalitate inerentă: „asta este arhitectura regimului politic”, „întotdeauna exista o competiție președinte-premieri datorită sistemului prezidențial”. În opinia sa, demersul de la Cotroceni poate avea ca efect blocarea inițiativelor guvernamentale: „Eu așa îl privesc. Ar fi un demers care are ca obiectiv final oprirea demersului de la Guvern. Pentru că la Guvern se va constitui acest grup lucru și se va merge pe procedurile normale. Și se vor identifica anumite probleme și se va veni cu soluții de ordin legislative”.
Amenințări politice și observații din sistemul judiciar
Pe lângă discuțiile de la nivel instituțional, președintele a cerut magistraților să transmită în scris problemele cu care se confruntă. Un raport preliminar al observațiilor primite semnalează „un cumul de vulnerabilități structurale ale sistemului de justiție care, în lipsa corecțiilor, se susține că au condus la și au aptitudinea de a accentua erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice”.
În paralel, Inspecția Judiciară a publicat un raport prin care arată că o parte din faptele semnalate în dezbateri au fost deja verificate. Demersurile prezidențiale au atras, de asemenea, reacții politice dure: unele grupuri parlamentare au anunțat că intenționează să strângă semnături pentru a demara proceduri de suspendare și demitere a șefului statului, ceea ce adaugă un nou strat de tensiune la acest conflict instituțional.
