Educația în era digitală: de ce revin manualele și scrisul de mână în școli
Într-o perioadă în care inteligența artificială poate realiza teme, iar rețelele sociale îi pot expune pe copii unor riscuri serioase, mai multe state europene își reevaluează abordarea față de tehnologie. Suedia acordă din nou prioritate manualelor și scrisului de mână, în timp ce o anchetă din Spania a readus în discuție siguranța minorilor online.
În România, unde aproape jumătate dintre adolescenți nu ating nivelul minim de competență la citire, întrebarea esențială este cum îi ajutăm pe copii să gândească autonom înainte de a le oferi acces la tot mai multe instrumente digitale.
Educația în era digitală și întoarcerea la instrumentele de bază
După mai bine de zece ani de investiții în digitalizarea școlilor, Suedia își schimbă direcția. Manualele tipărite, lectura și scrisul de mână revin în prim-plan, mai ales în clasele primare, ca parte a efortului de a limita timpul petrecut în fața ecranelor și de a consolida competențele fundamentale.
În 2025, guvernul suedez a alocat 755 de milioane de coroane pentru manuale și materiale educaționale, iar pentru 2026 a prevăzut alte 555 de milioane. Autoritățile urmăresc ca elevii să aibă cărți potrivite pentru fiecare disciplină, fără ca resursele digitale să le înlocuiască automat.
Legislația suedeză, modificată începând cu 1 iulie 2024, consolidează accesul elevilor la manuale și la alte materiale didactice. Potrivit guvernului, tehnologia ar trebui introdusă atunci când sprijină învățarea, nu când riscă să o îngreuneze.
Aproape jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim la citire
Manualele tipărite și caietele sunt încă utilizate în școlile din România, însă rezultatele evaluărilor internaționale indică dificultăți în înțelegerea și aplicarea informațiilor.
Conform raportului PISA 2025, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în septembrie 2026, 48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire. Proporția este de 52% la matematică și 46% la științe. Aceste rezultate nu înseamnă că elevii nu știu să citească sau să scrie, ci că le poate fi dificil să identifice ideile principale, să interpreteze informații și să-și folosească cunoștințele în situații concrete.
Față de evaluarea din 2022, când 41,7% dintre elevii români se aflau sub nivelul de bază la citire, situația s-a înrăutățit.
În paralel, instrumentele de inteligență artificială sunt deja utilizate de numeroși elevi. Același raport arată că 40% dintre adolescenții români folosesc cel puțin săptămânal aplicații conversaționale bazate pe AI pentru învățare. Circa 33% le utilizează pentru a cerceta subiecte noi, 31% pentru a rezuma texte, iar 33% pentru redactarea temelor.
Elevii români petrec, în medie, 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru învățare și încă 1,7 ore pentru activități recreative. Totodată, 29% spun că dispozitivele digitale îi distrag frecvent pe colegi în timpul orelor de științe.
Scrisul de mână poate susține memoria și învățarea
Cercetările din neuroștiințe oferă indicii despre felul în care scrisul de mână poate contribui la procesul de învățare.
Un studiu realizat de cercetători de la o universitate norvegiană și publicat în ianuarie 2024 a comparat activitatea cerebrală a 36 de studenți în timp ce scriau cu mâna și tastau cuvinte.
Folosind electroencefalografia, echipa a observat modele de conectivitate cerebrală mai extinse în timpul scrisului de mână decât în timpul tastării. Autorii studiului consideră că aceste diferențe ar putea avea legătură cu memorarea și învățarea.
„S-a pus căruța înaintea cailor”
Consiliera vocațională Aurora Oprea susține că discuția despre educația digitală nu ar trebui să se limiteze la alegerea instrumentelor. Este important și ce deprinderi își formează copiii înainte să folosească tehnologia în mod independent.
„Din perspectiva mea, scrisul de mână nu este doar o tehnică veche de a pune cuvinte pe hârtie, ci un instrument esențial de autocunoaștere, structurare a gândirii și formare a identității viitorului adult. Atunci când un copil scrie de mână, el nu doar notează o informație, ci învață să își organizeze ideile, să aibă răbdare și să își asume propriul ritm, abilități fără de care nu își poate descoperi cu adevărat vocația”, explică specialista.
Scrisul de mână are un ritm diferit de tastare, iar încetinirea poate încuraja elevul să aleagă și să organizeze mai atent informația.
„Scrisul de mână este mai lent decât tastarea, iar această încetinire este un avantaj uriaș. Copilul este obligat să filtreze informația, să aleagă ce este important și să lege ideile între ele, ceea ce îi antrenează capacitatea de a analiza probleme și de a lua decizii asumate mai târziu în carieră”, continuă ea.
În opinia consilierei, investițiile în tehnologie ar trebui însoțite de măsuri care dezvoltă competențele de bază.
„S-a pus căruța înaintea cailor. În România, s-a investit masiv în table inteligente și dispozitive, dar s-a neglijat fundamentul: capacitatea copilului de a înțelege ceea ce citește și de a-și exprima coerent propriile gânduri. Un copil care nu își poate structura o idee pe hârtie nu va deveni mai creativ doar pentru că are o tabletă în față”, subliniază Aurora Oprea.
Protecția copiilor online, o altă miză a educației în era digitală
Dezbaterea europeană despre relația copiilor cu tehnologia nu se referă doar la rezultatele școlare. În timp ce Suedia încearcă să reducă dependența educației de ecrane, autoritățile din Spania au cerut analizarea suspendării temporare a unei platforme sociale populare în rândul tinerilor.
La 10 noiembrie 2026, Ministerul spaniol al Tineretului și Copilăriei a solicitat autorității naționale pentru protecția datelor să examineze această posibilitate, în urma unei investigații jurnalistice realizate de un grup de presă.
Ancheta a identificat, într-un interval de 35 de zile, 1.183 de materiale explicite care prezentau abuzuri sexuale asupra copiilor și care au strâns aproximativ 48 de milioane de vizualizări. Jurnaliștii au documentat și conturi implicate în solicitarea, promovarea sau distribuirea unor astfel de materiale.
Din 50 de videoclipuri raportate, doar cinci au fost eliminate complet după procedurile de sesizare și contestare. Alte 13 au fost restricționate în Spania, 29 au fost considerate de platformă ca neîncălcând regulile, iar trei nu aveau o soluție definitivă la momentul verificării.
Ministrul Sira Rego a cerut eliminarea materialelor, cooperarea cu procurorii și prezentarea unor măsuri verificabile pentru a împiedica reapariția conținutului ilegal.
Cererea nu înseamnă că suspendarea a fost pusă în aplicare. O eventuală decizie aparține autorităților competente și trebuie să respecte legislația europeană.
Cazul scoate în evidență o responsabilitate care nu revine doar părinților. Platformele trebuie să identifice și să gestioneze conținutul ilegal, iar autoritățile trebuie să poată interveni atunci când măsurile de protecție nu sunt suficiente.
Ce instrumente au autoritățile europene și cele din România
Regulamentul european privind serviciile digitale, cunoscut drept Digital Services Act, stabilește obligații de transparență pentru platformele online, precum și mecanisme de raportare a conținutului ilegal și măsuri de protecție a minorilor.
Comisia Europeană supraveghează platformele foarte mari și poate investiga posibile încălcări sistemice ale regulamentului. În anumite cazuri, sancțiunile pot ajunge la 6% din cifra de afaceri anuală mondială a companiei.
În situații grave și cu respectarea unor condiții juridice stricte, poate fi solicitată chiar restricționarea temporară a accesului la un serviciu digital. O asemenea măsură nu poate fi luată arbitrar: este necesară o procedură care implică autoritățile competente și controlul judiciar.
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații este coordonatorul serviciilor digitale, potrivit Legii nr. 50/2024.
Utilizatorii pot sesiza autoritatea dacă consideră că o platformă nu respectă obligațiile prevăzute de regulament. Pentru serviciile stabilite în alte state membre, sesizările pot fi transmise către autoritatea competentă din țara respectivă.
Supravegherea obligațiilor sistemice ale platformelor foarte mari revine în principal Comisiei Europene, în colaborare cu autoritățile relevante. România dispune astfel de instrumente pentru semnalarea și investigarea unor posibile încălcări, însă autoritatea națională nu poate decide unilateral închiderea unei platforme.
Cum îi pregătim pe copii să folosească tehnologia cu discernământ
Aurora Oprea consideră că tehnologia nu trebuie respinsă, ci introdusă într-un proces educațional care le permite copiilor să-și păstreze autonomia.
„Personal, consider că digitalizarea este, fără îndoială, necesară, iar competențele tehnologice sunt obligatorii pentru piața muncii. Totuși, greșeala de abordare apare atunci când confundăm mijlocul (tehnologia) cu scopul (educarea unui om capabil să gândească singur)”, spune ea.
Consiliera avertizează că folosirea excesivă a dispozitivelor poate încuraja căutarea răspunsurilor imediate, în locul răbdării necesare pentru a înțelege probleme complexe.
„Ecranele încurajează consumul rapid de informație, copierea și reacțiile impulsive. Prin excesul de digitalizare timpurie, copiii riscă să devină buni utilizatori de aplicații, dar să își piardă capacitatea de a sta singuri cu gândurile lor și de a aprofunda un subiect”, continuă Aurora Oprea.
În consilierea vocațională, spune specialista, activitățile de autocunoaștere nu se rezumă la interacțiunea cu un dispozitiv.
„În consilierea vocațională, jurnalul scris de mână este unul dintre cele mai eficiente instrumente prin care tinerii își descoperă pasiunile, temerile și valorile. Ecranul creează o distanță rece, în timp ce hârtia oferă un spațiu intim de reflecție”, mai spune ea.
Relația directă dintre copil, profesor și familie este, de asemenea, importantă. „Vocația se descoperă în dialog, prin observarea copilului de către profesor și părinte. Atunci când ecranul devine intermediarul principal dintre elev și cunoaștere, se pierde din căldura relației educaționale, iar nevoile reale ale copilului trec mai ușor neobservate”, completează consilierul.
Soluția nu presupune renunțarea totală la metodele tradiționale, ci folosirea tehnologiei după ce elevii și-au consolidat deprinderile fundamentale.
„Adevărata pregătire pentru viitor nu înseamnă să alegem între creion și tastatură, ci să respectăm ordinea firească a dezvoltării umane. Mai întâi îl ajutăm pe copil să își formeze gândirea, răbdarea și vocea interioară prin scrisul de mână și lectura pe hârtie, iar apoi îi punem la dispoziție tehnologia ca pe o unealtă pe care el să o stăpânească, nu care să îl conducă,” crede ea.
