Ce riscă România: proiectele din PNRR și discuțiile pentru atragerea de investiții din SUA
Într-un interviu acordat în exclusivitate unui post de televiziune, Radu Burnete, consilier prezidențial pe politici economice și sociale, a avertizat că România se confruntă cu riscul de a pierde fonduri europene și că unele proiecte din PNRR ar putea rămâne nefinalizate. Totuși, el a subliniat că fondurile care vor fi atrase pot menține economia pe linia de plutire.
Burnete a călătorit la Washington împreună cu un alt consilier prezidențial, iar delegația a fost planificată din timp pentru a purta atât discuții pe teme economice, cât și întâlniri pe subiecte de securitate. Pe lângă dialogurile politice, agenda a inclus întâlniri cu actori economici și instituții americane pentru a explora oportunități de investiții în România.
Ce înseamnă concret pentru proiectele din PNRR
Întrebat cum se traduce concret vizita în SUA pentru România, Radu Burnete a afirmat: „Păi, să știți că aici avem de-a face și cu o coincidență.
Vizita mea și a domnului Lazurca era programată de multă vreme. S-a întâmplat să vină și această invitație, cu Board of Peace.
Așa că eu, în paralel cu ceea ce s-a întâmplat acolo, am avut o serie de întâlniri economice, cu companii americane, cu Departamentul Energiei și așa mai departe, și discutăm despre cum putem adânci relația asta economică dintre dintre SUA și România. Cea la nivel militar și strategic este destul de veche și de dezvoltată.
Pe partea economică, cred că putem face mai mai multe, să transformăm Statele Unite și într-un partener comercial mai important, dar și într-un investitor mai important în țara noastră. ”
În discuții la Washington, consilierul a semnalat nevoia de continuare a întâlnirilor tehnice între oficiali pentru a transforma angajamentele politice în proiecte concrete. El a relatat întâlniri cu diverse entități economice — inclusiv cu o companie petrolieră americană și cu un fond de investiții interesat de active petroliere — pentru a afla planurile acestora și cum pot fi sprijinite investițiile în România.
Priorități: energie nucleară, coridorul vertical și portul Constanța
Burnete a pus accent pe două direcții majore: consolidarea cooperării în domeniul nuclear și dezvoltarea coridorului energetic care să lege regiunea. El a explicat natura discuțiilor astfel:
„Păi, pe de o parte, avem deja o cooperare foarte, foarte avansată în domeniul nuclear. În ceea ce privește reactoarele trei și patru, multe companii americane sunt implicate în acest proiect și vor lucra la construcția celor două reactoare. Știți bine și proiectul cu reactoarele mici, modulare, care sigur sunt o tehnologie nouă, trebuie să vedem ce e acolo. Da, sunt două proiecte importante și administrația Trump pune mare accent pe energia nucleară.
Discutăm despre coridorul ăsta vertical, care ok, de multe ori el pare așa, o poză pe o hartă. Dar, aici e multă infrastructură de construit. Trebuie interconexiuni între Grecia și Bulgaria și apoi România.
Noi trebuie să facem interconexiuni cu Ungaria și cu Moldova, ca apoi gazul să meargă în Ucraina. ”
Pe lângă energia nucleară, unul din obiective este atragerea de investitori în portul Constanța pentru a-i crește capacitatea, legându-l de proiecte regionale pe Dunăre și de un coridor comercial care să traverseze Marea Neagră spre Georgia, Azerbaidjan și Armenia. Scopul este ca această rută, în prezent subutilizată, să devină o opțiune viabilă după ce se depășesc tensiunile din zonă.
Tarifele vamale și contextul internațional
Referitor la evoluțiile comerciale din SUA, Burnete a comentat că decizia instanței supreme americane și declarațiile liderului de la Casa Albă vor avea efecte asupra economiei europene, dar că, pe termen scurt, aceasta poate fi „o veste bună pentru economia globală”.
„ Cu siguranță influențează economia europeană, pentru că cel puțin o vreme nivelul acesta de tarife vamale va scădea. Cred că în prima fază nu veți vedea foarte multe efecte, pentru că companiile vor fi un pic sceptice.
Ok, a venit această decizie a Curții, am văzut că președintele Trump a ieșit repede să anunțe că nu-i în regulă, că va institui acest tarif de 10%. Deci eu ce mă aștept e ca în următoarele două-trei luni să vedem destul de multe mișcări pe frontul acesta până se vor stabiliza un pic apele. În principiu, cred că e o veste bună pentru economia globală, care oricum încetinea un pic. Dar sigur depinde și cum se va replia administrația Trump și ce decizii vor lua, pentru că e clar că tarifele sunt o politică la care țin și pe care își doresc să o utilizeze în continuare”.
„Ar fi însemnat recesiune din această toamnă”
În plan intern, consilierul a avertizat că România risca să intre în recesiune dacă nu se forma guvernul, explicând motivele și scenariile care ar fi condus la o ajustare abruptă a deficitului:
„Să știți că astă-vară, când participam la negocierile pentru formarea guvernului, aveam mult mai multe scenarii mai rele pe care mi le imaginam. Deficitul era foarte mare, se trecuse de 9%. Exista riscul să nu putem face un guvern, ca cele patru partide să nu se înțeleagă. Agențiile de rating ne băteau la ușă și, dacă în momentul acela nu reușeam să facem această coaliție, să știți că deficitul ar fi coborât foarte repede la 3-4%, pentru simplul motiv că nu ne-ar mai fi împrumutat nimeni sau ne-ar fi împrumutat la niște dobânzi pe care nu ni le permiteam. Asta ar fi însemnat, o spun cu toată responsabilitatea, recesiune din această toamnă.
Burnete a adăugat că reducerea deficitului va implica inevitabil o încetinire a economiei, dar a subliniat că măsurile de eficientizare a statului și scăderea costurilor de împrumut pot susține firmele pe termen mediu. El a mai remarcat importanța stabilității macroeconomice în contextul discuțiilor despre o eventuală aderare la zona euro și a integrării mai strânse a piețelor energetice și financiare europene.
În privința PNRR, consilierul a recunoscut că rămân provocări: timpul este scurt până la finalizarea programului și este probabil ca unele măsuri renegociate cu Comisia Europeană să nu poată fi duse până la capăt. Totuși, el s-a arătat încrezător că guvernul și autoritățile locale vor depune eforturi pentru a absorbi cât mai mult din aceste fonduri, pentru că „acești bani europeni din PNRR” vor contribui la menținerea economiei pe drumul redresării în 2026.
