Ucrainenii și alegerile prezidențiale în timpul și după război
Un sondaj recent arată că majoritatea cetățenilor ucraineni ar vota pentru actualul președinte Volodimir Zelenski, dacă alegerile ar avea loc duminica aceasta. Pe locul doi în preferințele electoratului se găsește Valeri Zalujnîi, fostul șef al armatei, acum ambasador în Marea Britanie, care a fost demis de Zelenski cu aproximativ un an și jumătate în urmă.
În vestul Ucrainei, sprijinul pentru cei doi candidați este echilibrat, iar în rândul persoanelor peste 50 de ani Zelenski îl depășește ușor pe Zalujnîi. Parlamentul lucrează la o lege pentru organizarea alegerilor prezidențiale după încheierea stării de război.
Sondajul de opinie și preferințele electorale
Iată preferințele exprimate de cetățenii ucraineni la întrebarea „Dacă alegerile ar fi duminica viitoare, pe cine ați vota?”:
- Volodimir Zelenski – 31%
- Valeri Zalujnîi – 25%
- Petro Poroșenko – 6%
- Kirilo Budanov – 5%
- Dmitro Razumkov – 4%
- Serhi Pritula – 3%
- Iulia Timoșenko – 3%
- Alți candidați și opțiuni – restul procentajelor
De asemenea, un potențial „partid Zalujnîi” ar putea strânge un sprijin considerabil dacă s-ar materializa.
Provocările organizării alegerilor în perioada de război
Starea de urgență și legea marțială instaurate în Ucraina de la începutul invaziei au blocat orice organizare electorală. Mandatul lui Zelenski a fost prelungit automat, conform legilor interne. Kievul a respins solicitările unor aliați externi, precum fostul președinte american Donald Trump, de a grăbi organizarea scrutinului, invocând condițiile de securitate și dificultățile logistice.
Contextul geopolitic și propaganda Kremlinului
Rusia folosește tema alegerilor pentru a contesta legitimitatea conducerii ucrainene, susținând că mandatul lui Zelenski expiră în mai 2024. În pofida războiului, Ucraina își manifeste intenția de a restabili democrația prin organizarea alegerilor, însă procesul este împiedicat de multiple provocări legislative, logistice și geopolitice.
