Partidele din Groenlanda resping ideea de preluare a teritoriului: reacții la preluarea Groenlandei
Preluarea Groenlandei — poziția liderilor locali
Partidele reprezentate în parlamentul autonom groenlandez au emis o declaraţie comună în care resping ferm orice intervenţie externă privind viitorul insulei. În deschiderea comunicatului au subliniat, cu claritate, că „Nu vrem să fim americani”, iar mai departe au afirmat: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi”, arătând că deciziile asupra destinului lor trebuie luate de populaţia locală.
În acelaşi text, liderii politici au punctat nevoia ca alegerea privind statutul Groenlandei să aparţină exclusiv groenlandezilor: „Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez”. Ei au cerut ca niciun stat să nu se amestece şi au insistat că procesul decizional trebuie să fie liber de presiuni externe: „Nicio altă ţară nu se poate amesteca. Noi trebuie să decidem singuri viitorul ţării noastre, fără presiuni în favoarea unei decizii pripite, fără ezitări şi fără amestecul altor ţări”.
De ce a apărut discuţia despre preluarea Groenlandei
Declaraţiile părţilor groenlandeze vin după ce președintele Statelor Unite a susţinut că Washingtonul ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei, invocând motive de securitate faţă de China şi Rusia. El a afirmat în faţa jurnaliștilor că „Nu putem permite Rusiei sau Chinei să ocupe Groenlanda. Asta vor face dacă noi nu o facem. Aşadar, vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale paşnică, fie pe cale forţată”.
Totodată, oficialul a spus: „Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale”, iar într-un alt schimb de replici a susţinut: „În acest moment, Groenlanda este plină de nave rusești și chineze, peste tot.” Aceste afirmaţii au readus în discuţie posibilitatea unei intervenţii americane, inclusiv prin mijloace militare, potrivit presei internaţionale.
Reacţii locale şi verificări
Reprezentanţi ai societăţii civile şi ai sindicatelor au contestat afirmaţiile privind prezenţa militară străină în apele teritoriale. Jess Berthelsen, liderul confederaţiei naţionale a sindicatelor, a punctat: „În Groenlanda, este greu de înțeles pretențiile pe care le formulează Trump”.
El a respins observaţiile despre presupusele nave ruseşti şi chineze: „Afirmațiile lui despre apele noastre, cum că ar fi pline de nave rusești și chineze, nu le vedem deloc. Nu putem recunoaște această ipoteză. Marina daneză patrulează în apele Groenlandei, iar marile noastre traulere sunt, de asemenea, peste tot. Dacă ar fi fost adevărat, ni s-ar fi spus deja. Dar nu există așa ceva. Așa că despre ce vorbește?”
Contextul geopolitic — inclusiv operaţiuni recente în America Latină şi tensiuni globale — a amplificat temerile privind securitatea regiunii, dar autorităţile şi forţele locale resping ideea unei ocupaţii sau a unei preluări fără consultarea populaţiei.
Concluzie: poziţia comună a partidelor din Groenlanda reafirmă dreptul populaţiei locale de a decide soarta teritoriului, în timp ce dezbaterea despre preluarea Groenlandei rămâne un subiect sensibil pe agenda internaţională.
