Mark Rutte solicită creșteri majore ale cheltuielilor de apărare în fața amenințării rusești
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a făcut apel la statele membre să intensifice investițiile în capabilitățile militare, avertizând că președintele Vladimir Putin ar putea iniția un atac până în anul 2030.
Într-un discurs rostit la Chatham House din Londra, Rutte a subliniat că Rusia ar putea recurge la forța armată împotriva NATO în următorii cinci ani, în contextul amenințării reprezentate de rachetele rusești aflate la îndemână pe flancul estic al Alianței.
El a evidențiat necesitatea unui progres semnificativ în ceea ce privește capacitățile defensive colective și a subliniat că pericolul nu va dispărea odată cu eventualul sfârșit al conflictului din Ucraina.
Pregătiri înaintea summitului NATO din Haga
Înaintea reuniunii NATO programate pentru sfârșitul lunii la Haga, unde se va discuta și revenirea președintelui american Donald Trump pe scena alianței, Rutte a discutat cu premierul britanic Keir Starmer despre provocările legate de majorarea bugetelor militare.
Deși Statele Unite se focusează tot mai mult pe Orientul Îndepărtat, secretarul general a dat asigurări că nu va exista o retragere abruptă a trupelor americane din Europa, menținând astfel angajamentul Washingtonului față de securitatea transatlantică.
Alianța va propune un nou țel de cheltuieli militare echivalent cu 5% din PIB, majorând substanțial pragul actual de 2%, pentru a spori capacitățile militare și cele conexe.
Pericolul unui armistițiu și impactul asupra securității NATO
Rutte a atras atenția asupra riscurilor generate de o posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia, care ar permite Rusiei să acumuleze armament și să crească amenințarea la adresa membrilor NATO.
El a confirmat că reducerea ostilităților nu va diminua automat pericolul pentru Alianță, ci dimpotrivă, poate accentua vulnerabilitățile.
Provocări în obținerea consensului pentru creșterea bugetelor militare
Țările de pe flancul sudic al NATO, precum Italia și Spania, au acceptat cu întârziere și reticență obiectivele stabilite inițial cu mai bine de un deceniu în urmă și nu se opun creșterii propuse pentru acest an.
În special Spania consideră că Rusia nu reprezintă o amenințare imediată, fapt ce a complicat negocierile din cadrul alianței.
Recent, miniștrii apărării din cadrul NATO au aprobat noi criterii pentru echipamente militare esențiale, axate pe apărarea aeriană și antirachetă, forțe terestre de amploare, capacități cu rază lungă de acțiune și logistică avansată, detalii ce rămân confidențiale.
Extinderea capacităților militare pentru o apărare solidă
Mark Rutte a subliniat nevoia „de a crește de patru ori capacitățile antiaeriene și antirachetă” și a menționat că armata NATO are nevoie de mii de vehicule blindate suplimentare, milioane de proiectile și o dublare a sprijinului logistic și medical.
Statele membre urmează să investească masiv în nave de luptă, drone, rachete cu rază lungă și, printre altele, cel puțin 700 de avioane de tip F-35 produse în SUA.
Rutte a avertizat asupra decalajului major în producția de muniții: „Rusia produce în trei luni ceea ce NATO generează într-un an”.
