Noua programă de Limba și Literatura Română provoacă dezbateri aprinse
Lansată în consultare publică, noua programă de Limba și Literatura Română a generat reacții puternice din partea elevilor, profesorilor și scriitorilor. Documentul renunță la lista de autori „obligatorii” și introduce concepte metodologice noi, precum jurnalul imersiv sau cel de reflecție, menite să pună accent pe competențe și interpretare, nu pe memorare.
Ce aduce noua programă de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a
Propunerea elimină vechiul canon fix și propune în schimb liste de „autori recomandați”, diferențiate pe profiluri. Pentru profilul real, printre numele menționate se află autori clasici români și universali, iar pentru profilurile umanist și pedagogic sunt propuse alte selecții orientate spre aceeași tradiție clasică.
- Profil Real – autori recomandați: Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici.
- Profil Umanist și Pedagogic – autori recomandați: Ion Neculce, Ion Budai-Deleanu, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici.
- Clasici universali propuși: Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine, Stendhal; în alte profiluri apar și nume precum Baldassare Castiglione, Denis Diderot, Johann Wolfgang von Goethe, Victor Hugo, Honoré de Balzac.
Documentul subliniază o listă de teme centrale care vor ghida predarea și evaluarea la Bacalaureat:
,,Aceștia ilustrează concepte precum basmul cult, basmul popular, biografia, comicul, contextul, cronica, cultura populară, cultura scrisă, identitatea individuală/colectivă, Iluminismul, instituția culturală, istoria națională, legenda istorică, legenda populară, literatura, memorialul de călătorie, mitul, nuvela realistă, nuvela, romantică, oralitatea, portretul, premodern(itatea), Realismul, Renașterea, romanul, Romantismul, Școala Ardeleană, Umanismul
Observatorii critică însă faptul că pe liste nu apar autori contemporani și nici suficiente voci feminine; două nume moderne sunt menționate doar în secțiunea de sugestii metodologice.
Strategii didactice recomandate
Programele propuse includ sugestii pentru activități care să încurajeze competențele literare și gândirea critică. Printre acestea se numără:
- hărți conceptuale axate pe trăsăturile epocilor;
- proiecte de grup pentru aprofundarea unor teme comune;
- eseuri care analizează influența ideologiei asupra artei;
- jurnal imersiv – elevii redactează jurnale fictive din perspectiva unor personaje sau cronici, pentru a înțelege mentalitățile unei epoci;
- jurnal de reflecție – comparații între valori istorice și actualitate pentru dezvoltarea gândirii critice;
- activități de sistematizare și evaluare la sfârșitul anului, sub forma unor proiecte cu tema „Oameni ai timpului lor”.
Reacția elevilor: flexibilitate, dar și preocupări
Elevii consultanți au apreciat orientarea spre competențe, dar au remarcat și limite. Un reprezentant al elevilor a declarat:
,,Mi se pare mai flexibilă și mai orientată spre competențe, nu spre memorare”
Același reprezentant atrage atenția că programa ar fi beneficiat de mai multe exerciții de înțelegere a textelor non-literare, având în vedere nivelul ridicat al analfabetismului funcțional.
Lipsa literaturii contemporane, un motiv puternic de critică
Reprezentanții elevilor au subliniat că absența autorilor actuali și a scriitoarelor este o problemă reală. După cum spune unul dintre liderii elevilor:
,,Cred că absența autorilor contemporani și a scriitoarelor din noua programă reprezintă o limită reală a reformei. Chiar dacă programa lasă profesorului libertate, consider că ar trebui totuși să existe o listă de autori recomandați, care să includă și voci feminine și autori actuali. O astfel de listă nu ar fi un canon fix, ci o resursă modernă din care profesorii să poată selecta în funcție de nivelul clasei, astfel încât elevii să intre în contact și cu literatura prezentului, nu doar cu cea clasică. În lipsa acestei diversități, riscăm să perpetuăm o imagine incompletă asupra literaturii române și să îi privăm pe elevi de contactul cu teme, stiluri și perspective relevante pentru generația lor”
Opinii ale scriitorilor și specialiștilor
Mai mulți autori și critici au reacționat dur. O scriitoare contemporană a criticat revenirea la un repertoriu foarte vechi și a sugerat că așteptările erau îndreptate spre o programă care să includă teme actuale precum telefonul mobil, internetul sau inteligența artificială. Textul ei critic a fost publicat ulterior pe o platformă de socializare.
Soțul ei a răspuns satiric, într-un text în care ironizează revenirea la un canon arhaic și inventează nume și situații absurde pentru a sublinia cât de anacronică i se pare propunerea.
Un alt scriitor a avertizat că, în loc să stârnească interesul adolescenților pentru lectură, programa riscă să-i îndepărteze prin concentrarea pe cronicari și texte vechi, care pot părea irelevante pentru lumea contemporană cu temele sale actuale: AI, științe cognitive, schimbări climatice, singurătatea din rețelele sociale etc. El subliniază că clasa a IX-a reprezenta o oportunitate pentru profesori de a introduce autori contemporani care să facă literatura relevantă pentru liceeni.
Și un specialist în educație a pus sub semnul întrebării abordarea diacronică care măsoară studiul literaturii până în secolul al XIX-lea, întrebându-se dacă aceasta este cea mai bună cale de a cultiva plăcerea lecturii în rândul elevilor din învățământul obligatoriu.
Etapa de consultare publică
Varianta propusă pentru Limba și Literatura Română este în consultare publică până la termenul indicat în documentul oficial. Autoritățile invită la transmiterea de opinii și propuneri la adresa de e-mail: consultare@rocnee.ro.
