Pregătirea Germaniei pentru război: cum reformează un general armata în fața unei amenințări tot mai clare
„Trebuie să ne exersăm unde și cum vom lupta”, „Trebuie să fim agili. Avem nevoie de o nouă mentalitate” — cu aceste apeluri la schimbare, generalul Carsten Breuer își mobilizează trupele și societatea pentru pregătirea Germaniei pentru război, potrivit relatărilor din presa internațională. La 61 de ani, veteran al misiunilor din Kosovo și Afganistan, el susține că timpul pentru adaptare este limitat.
Serviciile de informații militare estimează că, în următorii trei ani, Rusia ar putea fi capabilă să demareze operațiuni militare mult mai ample decât cele de până acum, iar un atac de scară redusă ar putea surveni oricând. Pe fondul acestei percepții, Breuer conduce o campanie amplă pentru a accelera consolidarea capacităților de apărare: de la creșterea cheltuielilor, la modificări legislative care să verifice aptitudinea tinerilor pentru serviciul militar și, dacă va fi necesar, la reintroducerea recrutării obligatorii.
De ce contează pregătirea Germaniei pentru război
Breuer se regăsește în fruntea unui efort european de refacere a capacităților militare. El caută să convingă politicieni, mediul de afaceri, militari și opinia publică că Europa trebuie să își poată asigura apărarea chiar și fără sprijin deplin din partea unor aliați tradiționali, pe fondul unei încrederi în scădere în parteneri externi.
Mesajul său, rostogolit constant în apariții publice, evenimente și în dialogul cu tinerii, pune accent pe realitățile economice și militare ale antagonistului din est: acumularea de muniții, creșterea efectivelor şi pregătirea logistică. În cuvintele sale: „Trebuie să ne concentrăm pe descurajarea și apărarea împotriva Rusiei”.
Reformele și adaptările practice
Sub conducerea sa, armata își propune să treacă de la o orientare centrată pe eficiență la una axată pe creșterea capacității operaționale. Statutul militar, echipamentele și logistică sunt revizuite: obiectivul este formarea a trei divizii complet echipate până în 2032, extinderea personalului activ și a rezerviștilor, precum și accelerarea producției de armament prin colaborare cu industria națională de apărare.
În teren, trupele se antrenează deja în instalații externe și pe flancul estic al Europei. O brigadă blindată a fost dislocată permanent în regiune — primul desfășurător de acest tip pentru Germania de la al Doilea Război Mondial încoace —, iar exercițiile includ manevre cu tancuri și vehicule blindate în apropierea frontierelor sensibile.
Reacțiile la amenințări asimetrice au devenit pragmatice: echipe anti-dronă, cu bruiaje, radar și platforme anti-dronă, au fost constituite rapid și trimise acolo unde a fost nevoie. Breuer a oferit chiar fonduri directe unor comandanți pentru achiziții experimentale, susținând ideea că „Fiecare pușcaș trebuie să fie și pilot de dronă”.
Un front intern dificil: recrutarea și opinia publică
Creșterea forței umane este o provocare majoră. Armata numără aproximativ 184.000 de militari și vizează câștigarea a zeci de mii de recruți în următorii ani, plus sute de mii de rezerviști. Dacă mobilizarea voluntară nu acoperă nevoile, autoritățile nu exclud reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Atitudinea publică s-a schimbat în ultimii ani, dar rămâne ambivalentă, mai ales în rândul tinerilor. Un sondaj din 2025 arată creșteri semnificative ale susținerii pentru majorarea cheltuielilor militare și pentru extinderea forțelor, în timp ce încrederea într-unii aliați tradiționali a scăzut puternic.
În întâlnirile cu studenți, Breuer pune întrebări directe: „Putem purta un război?”, „Sunteți pregătiți de război?” și provoacă dezbateri despre responsabilitatea apărării și prioritățile societății. El susține că forța este o condiție a păcii: „Trebuie să ne asigurăm că noi, cei din Germania, nu suntem vulnerabili, că nu putem fi atacați și că un posibil agresor este conștient că nu merită să ne atace”.
Situația strategică: între pace și război
Europa se află, în opinia generalului, „pe muchie”: nu este în război deschis, dar nici nu se poate relaxa. Incidentele cu drone, atacurile cibernetice și campaniile de sabotaj asupra infrastructurii critice impun pregătiri constante și reacții rapide din partea forțelor aliate.
Conflictul din est rămâne o lecție dură: convoiuri cu răniți și imagini de pe front amintesc în permanență consecințele luptei pentru cei care sunt trimiși pe linia întâi. Breuer subliniază: „Întotdeauna totul se reduce la soldatul de pe linia frontului”, „Ei sunt cei care luptă.”
Ce urmează
Transformarea pe care o conduce Breuer combină reforme organizatorice, modernizare tehnologică și eforturi de comunicare publică. Schimbările sunt deja vizibile în structurarea forțelor, în noile capacități defensive și în ritmul mai alert al reacțiilor la incidente regionale. Rămâne însă marele test al recrutării și al acceptării de către societate a unei prezențe militare mai puternice pe termen lung.
Claudia Major, specialistă în politică de securitate, rezumă rolul mesajului său: „Reușește să explice publicului pericolele fără a provoca panică”, dar și fără a se preface că „lucrurile sunt frumoase și plăcute”.
Rob Bauer, fost președinte al comitetului militar al Alianței, observă schimbarea de ritm în capacitatea de reacție: „Este un lucru extraordinar. Să acționezi – și rapid – este o mare schimbare”.
Pe scurt: pregătirea Germaniei pentru război implică reforme doctrinare și logistice, extinderea efectivelor, investiții în echipamente și o schimbare a discursului public—toti pași considerați necesari pentru a face față unei amenințări din ce în ce mai concrete.
